
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

Note din cancelarie (OP-ED). Culisele vieții de zi cu zi a școlii sunt un mircocosmos la care oamenii în general nu au acces, decât dacă au un prieten profesor dispus să le povestească. Aș vrea ca cititorii să aibă această experiență, a unui prieten care le descrie viața reală din tranșeele educației, ceva între Note din Subterană de Dostoievski și Gossip Girl. Experiența concretă a unui om, dincolo de masca Dascălului, ori hulit ori sanctificat. Voi purta însă masca unui “nom de plume” – pseudonimul este necesar. În mai bine de 10 ani de învățământ am descoperit că autenticitatea și sinceritatea lezează și au consecințe grave.
REZOLVAT. Acum mai bine de zece ani, profesoara de matematică Liliana Romaniuc punea bazele Asociației Române de Literație. Înaintea asociației înființase și două școli private: una după curriculumul românesc și o școală Cambridge. Traseul ei profesional a cuprins la un moment dat și Inspectoratul Școlar din Iași și Guvernul României. Invitată la podcastul REZOLVAT, am întrebat-o pe Liliana Romaniuc din care postură simte că a avut cel mai mare impact și ce soluții funcționează pentru creșterea nivelului de literație al elevilor.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.