
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

Augustus Gloop din volumul „Charlie și Fabrica de Ciocolată” este descris drept „enorm” într-o nouă ediție. Aceasta se numără printre modificările făcute de editorii din Marea Britanie ai cărților lui Roald Dahl, în parteneriat cu o organizație care promovează incluziunea. „Matilda” și „Marele uriaș prietenos” sunt alte câteva povești pe care Dahl le-a scris cu zeci de ani în urmă și pe care le-au citit multe generații. Au existat numeroase reacții atât în presă, cât și pe rețelele sociale cu privire la această formă de „cenzură”, cum o numește, de pildă, scriitorul Salman Rushdie.
Profesorii ruși au primit o serie de recomandări și chiar un ghid despre cum ar trebui să le vorbească elevilor despre sancțiuni internaționale primite după invazia Ucrainei. Cursul are tema „Sancțiunile anti-ruse și impactul lor în economia națională” și va fi predat la gimnaziu și liceu. Profesorii trebuie să le dea citate din Vladimir Putin și să le spună doar despre impactul pozitiv al penalizărilor. Economiștii ruși consultați de ziar au găsit mai multe greșeli în datele manualului și spun că elevii vor simți oricum pe pielea lor sancțiunile, când familiile lor vor rămâne fără bani.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.