Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.
După 15 ani în care a lucrat ca jurist, Andreea Ciucu a decis o schimbare de carieră radicală: vrea să fie învățătoare. Și-a testat abilitățile în cadrul Academiei de Leadership și Pedagogie, organizată de Teach for Romania, ONG care susține profesorii la început de drum din zone defavorizate. Andreea a vorbit cu emoție pentru Școala 9 despre nesiguranțele începutului care însă toate pălesc în fața certitudinii că ești omul potrivit la locul potrivit.
