
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Pe un bloc din București, niște copii au desenat cu spray o poartă la care dau pase. Pe ulițele din Archita, Mureș, cei mici se cațără în copaci. Prinsa, șotron, elasticul, relicve ale distracției. De 1 iunie am trimis la joacă în fața blocului sau prin sate mai mulți liceeni din toată țara. Au colectat jocuri vechi și noi care îi animă pe pici azi, în 2025.
Momentul predării telefonului m-a luat prin surprindere, cu toate că știusem de la început că asta se va întâmpla. Număram tensionată minutele până când nu aveam să îl mai țin în mână. Am vorbit cu mama ultima dată, iar când am apăsat butonul de închidere, încercam să îmi țin în frâu lacrimile.
V-am invitat să ne scrieți portrete de profesori dragi în oglindă cu cei pe care i-ați pus în rama „așa nu”. Astăzi, profesoara Diana Gradu, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ne-a scris despre profesoara de română, „o rezervă inepuizabilă de cultură, de spirit critic, de sensibilitate și un munte de inteligență” și cea de fizică, „un veșnic vânător de greșeli”, care „umbla cu kalașnikovul permanent”.