
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

„Când am văzut Bucureștiul pe geamul avionului, am început să plâng”. Poveștile primilor studenți care au plecat cu burse Erasmus, spuse la 18 ani de când România a intrat în UE și într-un moment în care redefinim ce înseamnă Europa pentru noi.
Calculatoare scoase din uz primesc o viață nouă cu ajutorul angajaților de la Ateliere Fără Frontiere, adică persoane vulnerabile care cu greu și-ar găsi de lucru în altă parte. Sunt șomeri de multă vreme sau care n-au avut niciodată un loc de muncă, victime ale violenței domestice sau traficului, persoane eliberate din pușcărie sau aflate în sistemul de probațiune. Calculatoarele reparate de ei ajung la școlile sau elevii care au nevoie, iar în perioada pandemiei această nevoie a explodat. Școala 9 a mers pe fiecare verigă din acest lanț al binelui: de la ONG-ul care a donat calculatoarele până la elevii de la Școala nr. 2 din Videle care au primit un laborator de informatică funcțional.
Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.