
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
Cehia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Austria, Belgia, Germania, Spania, Italia, Franța, Cipru, Polonia, Croația, Irlanda, Emiratele Arabe Unite, Anglia. Sunt țări în care părinții români cu dor de casă și-au dorit ca și copiii lor, unii născuți în străinătate, să poată citi în română. În aproape patru ani, Biblioteca Prichindeilor are 23 de locuri de întâlnire, în 16 țări.
Într-o sală de festivități a unui liceu din București s-a auzit fără jenă cuvântul „menstruație”. Asta a fost la piesa de teatru „Noduri de creștere” care vorbește despre consimțământ, revenge porn și relații sănătoase.