
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Un an de ateliere interactive despre relațiile de cuplu dintre liceeni a arătat că tinerii și-ar dori să poată vorbi despre ce-i frământă cu adulții din viețile lor, dar aceștia sunt de cele mai multe ori inaccesibili.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
Părinții care își supraveghează mereu părinții, inclusiv la joacă, stau în calea dezvoltării independenței acestora, arată un studiu al Universității Essex din Marea Britanie. Cum părinții sunt astăzi mai implicați în creșterea copiilor, cei mici explorează mai puțin și pierd niște abilități necesare. Prin joc, spune cercetătorii, cei mici învață singuri riscurile și pericolele, abilități necesare pentru dobândirea independenței.