„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Trei învățătoare și trei profesori au explicat pentru Școala 9 opțiunea lor de a se vaccina sau nu împotriva COVID - 19. Cei șase consideră că înainte de a-i arăta cu degetul pe profesorii care nu vor să își facă vaccinul, ar trebui să ne uităm către Guvern. Până acum, ar fi trebuit să aibă o campanie de informare mai serioasă. Rezultatele chestionarului care arată că peste șase mii de angajați din învățământ, majoritatea membri ai Federației „Spiru Haret“, nu vor să se vaccineze a polarizat spațiul public. Școala 9 a arătat că acesta nu este reprezentativ pentru toate cadrele didactice, însă o doză de scepticism există, și nu doar în România.
Cu 35% mai puțini elevi vor lua bursă de merit după schimbarea criteriilor pentru acordarea acestora. Practic, vor primi cei 200 de lei lunar doar elevii cu media peste 9.50. Anul trecut, pentru prima dată, s-a stabilit ca elevii să primească minimum 100 de lei bursă, ca o reacție a faptului că multe autorități locale ofereau sume derizorii, inclusiv de 6 sau 8 lei pe lună. Am fost curioși să aflăm cum își gestionează acest mic buget bursierii. Pe ce au cheltuit anul trecut cei 100 de lei primiți în fiecare lună de școală?
Artistul Alexandru Ghilduș avea 37 de ani la Revoluție. Skaterul Răzvan Popescu nici nu era născut. Cei doi nu se cunosc, dar au ceva în comun: Alexandru Ghilduș a realizat Memorialul Renașterii, cunoscut popular drept „cartoful” din Piața Revoluției, loc unde lui Răzvan Popescu îi place să facă trick-uri.
Dar de la ultima renovare a monumentului, skaterii nu mai au voie să se dea acolo. Și locul unde s-a câștigat libertatea are restricții. I-am provocat pe Răzvan Popescu și pe Alexandru Ghilduș la o dezbatere, la distanță, despre libertate și ce înseamnă ea astăzi, la 31 de ani de la câștigarea ei. Totul în jurul unui simbol, pe care unul îl numește Memorialul Renașterii și altul „cartof”.
