
Este studentă în anul II la Comunicare. Caută și se caută, iar în timpul liber scrie și trăiește poezie (și nu numai).

Pentru prima oară copiii dintr-un sat de romi cu 1.000 de locuitori au început școala gimnazială fără să treacă, preț de 7 kilometri dus-întors, peste un deal, printr-o pădure, peste un râu.
Sunt în jur de 40 de mii de tineri români la studii în străinătate. În același timp 14 mii de elevi și studenți basarabeni sunt în prezent în România. În fiecare an, sunt puse la dispoziția lor în jur de 5000 de locuri în universitățile de la noi și în jur de 1500 în licee. Școala 9 a vorbit la târgul de studii organizat în Chișinău, Bălți și Cahul cu tineri care vor să facă facultatea în România. Unii dintre ei spun că vor reveni acasă după absolvire, doar că un raport al Centrului Român de Politici Europene arată că doar 10% o fac.
În jur de 150 de mii de contestații s-au depus în ultimul deceniu pentru lucrările de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și aproape 350 de mii în ultimii șase ani la Bac, potrivit raportărilor anuale făcute de Ministerul Educației. În acest context, am încercat să înțelegem în ce măsură elevii din România ar putea beneficia de un sistem de evaluare cu itemi obiectivi, care să le măsoare riguros abilitățile și cunoștințele. Așa cum sunt testele internaționale PISA spre ale căror rezultate se uită o lume întreagă și pe baza cărora se pot face comparații între țări.