
Este studentă în anul II la Comunicare. Caută și se caută, iar în timpul liber scrie și trăiește poezie (și nu numai).

Cu o experiență de 17 ani la catedră, psihoterapeuta și profesoara Carmen Neagu a scris un ghid de supraviețuire pentru dascăli. La început de carieră aceasta a avut momente în care nu mai voia să meargă la școală și depresia începuse să se instaleze. A vrut să împărtășească din experiența ei prin care a transformat „supraviețuitul” în „trăit” în volumul ce va ajunge la public luna viitoare. Profesoara va începe și o serie de întâlniri cu colegii ei, față în față și online, pentru a le explica mai multe despre resursele din carte.
OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.