
Este studentă în anul II la Comunicare. Caută și se caută, iar în timpul liber scrie și trăiește poezie (și nu numai).

Patru profesoare dintr-un sat mic din județul Olt vorbesc despre România și ce încă le face să se simtă mândre că locuiesc aici. Sunt dezamăgite de multe, de politicile publice care vin în sistem peste noapte, de lipsa resurselor și a viziunii. Dar pentru toate a rămas un punct care încă le luminează: oamenii. Oamenii care le-au format și oamenii mici pe care îi formează ele acum: „Vreau să-i văd pe copii oameni mari. Să-i văd realizați.”
Limbajul semnelor nu este doar un instrument pentru persoanele cu deficiențe de auz. Este o metodă prin care toți copiii își pot dezvolta abilitățile de comunicare, explică primul învățător italian care a început să predea limbajul semnelor, el însuși o persoană cu deficiențe de auz.
At 6:40am in Domnești, a small village in Central Romania, the smell of coffee and cigarettes and the sound of crumpled sports betting tickets start the day off for multiple high schoolers. Only a few hundred metres away from the high school, two gambling rooms have become a hangout spot for commuting students, arriving before the school opens at 7:10.