Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Banii n-aduc fericirea, auzim adesea.
Dar o întrețin, vine (tot adesea) completarea.
Nu, articolul de astăzi nu are legătură cu banii, dar pleacă de la o parafrazare (educațională) a celebrei maxime cu care am încercat să vă captăm atenția: „Notele nu aduc fericirea.” Ne imaginăm doar posibilele completări (pe care tare am vrea să le și aflăm) și suntem convinși că ele nu sunt prea diverse.
Pentru elevii cu dificultăți de scriere și citire, peste care s-a așezat praful vacanței de vară, orele de recuperare sunt esențiale înainte de intrarea în noul an școlar. Școala 9 a asistat la o astfel de clasă, la școala din Sânpetru, Brașov, unde șapte elevi de clasa a II-a încearcă să răzbească prin materia de anul trecut. Învățătoarea Ramona Crețu, deși are un singur an în sistem, a înțeles nevoile elevilor ei și i-a adus pe o parte în bănci cu două săptămâni înainte de primul clopoțel: „În vacanțe adesea are loc un regres, mai ales în cazul copiilor cu dificultăți la scris și citit”.