Artistei Alexandra Mîrzac i s-a spus la școală că nu poate scrie compuneri. A ajuns însă să ilustreze și să scrie cărți pentru copii publicate la faimoasa editură britanică Tate. Am prins-o după atelierul de linogravură de la Rezidența9, după ce zece copii și-au umplut degetele de culoare și foile de desene, ca să vorbim despre cum este creată o carte ilustrată, cu povești care își dezvăluie noi sensuri cu trecerea timpului. Am trecut în revistă resursele prin care să-ți descătușezi creativitatea și am discutat despre etichetele pe care ți le pot imprima notele din școală.
Noul buget pentru Ministerul Educației este cel mai mic din ultimii 30 de ani ca procent din PIB (2,5%), iar cel total pentru educație are doar cu 2,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Totuși, pentru prima dată în istoria postdecembristă, bugetul de stat prevede o sumă de bani pentru bursele elevilor: peste jumătate de miliard de lei. Într-un interviu pentru Școala 9, Alexandru Manda, coordonator de programe la Societatea Academică din România și student în anul III la Facultatea de Drept de la Universitatea din București, explică cum a început lupta pentru bursele elevilor și de ce ar trebui să ne uităm la bugetul pentru educație și dincolo de banii alocați doar pentru minister.
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.
