Călător profesionist sub acoperire. Când spui „Teodora”, spui „ia aparatul foto și hai să mergem”.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Am crescut ca fiind copilul mijlociu al familiei. De mijloc am fost și în școala generală, ceea ce pentru multă vreme am considerat a fi un mare defect. O fi de la faptul că mi s-a spus de prea multe ori brânză bună în burduf de câine? Un mod destul de nepotrivit să îi transmiți unui copil că are potențial, dacă mă întrebați pe mine. Povestea asta e despre mine, copil care n-ajungea pe raftul de sus al medaliilor și coronițelor, neștiind atunci că nici nu are nevoie de ele și despre copiii de azi puși pe podiumuri din fașă și cântăriți în câți de 10 iau la materii care nu-i interesează.
Proaspăt absolventă a Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, Lăcrămioara Mușat nu s-a așteptat niciun moment să ia locul întâi la Olimpiada Națională de Limba și literatura română. Crede însă că a reușit să impresioneze comisia prin discursul sensibil și prin bucuria de a scrie și de a vorbi despre cărți, bucurie cu care speră să își contamineze și viitorii elevi. Fiindcă vrea „să încerce” să fie profesoară de română. Într-un interviu pentru Școala 9, tânăra a vorbit despre ce înseamnă performanța la Uman și despre prejudecățile cu care se confruntă elevii care merg pe ruta asta.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.