Școala9 a vrut să afle de la profesori dacă se simt respectați în școli și cum cred că ar trebui să se manifeste respectul din partea elevilor, al părinților sau al colegilor de catedră. La întrebări ne-au răspuns 20 de profesori care provin din județe ca Buzău, Brașov, Hunedoara, Iași, Maramureș, Neamț, Prahova și Vâlcea și au vârstele cuprinse între 24 și 59 de ani. Dintre aceștia, șapte profesori au răspuns cu „Da” când i-am întrebat dacă se simt respectați de elevii lor.
„De obicei mă simt respectat (n.r. de elevi), dar uneori nu”
Din cei 20 de profesori care ne-au răspuns la întrebări, șapte profesori ne-au spus că se simt respectați de elevii lor. Niciun profesor nu ne-a spus însă că se simte mereu nerespectat.
Respectul elevilor: salutul, îmbrățișările, zâmbetul
Pentru unul dintre profesorii care ne-au răspuns, respectul elevilor lui se manifestă prin faptul că îl salută, îl îmbrățișează sau îi zâmbesc când îl văd. Pentru alții, cedatul locului sau seriozitatea de care dau dovadă elevii lor sunt semne de respect.
O profesoară ne-a mai spus că simte că este un caz fericit pentru că „elevii provin din familii care le-au transmis copiilor valori morale de bază: limbaj, gestică, mimică, atitudine, răspunsul la solicitări, atitudinea față de învățare”.
Conform răspunsurilor, profesorii s-au simțit respectați de elevi în școlile în care predau și în funcție de:
- Interesul față de materia predată;
- Atenție, toleranță și încredere reciprocă;
- Împărtășirea experiențelor și a stărilor;
- Urmarea sfaturilor și a instrucțiunilor;
- Mulțumiri;
- Dorință permanentă de cunoaștere;
- Implicare activă în activitățile desfășurate la clasă și în celelalte activități extrașcolare;
- Lipsa limbajului vulgar;
- Sinceritate și empatie;
- Formule de politețe ca „dumneavoastră” în adresare.
„Gesturi simple de a oferi un scaun sau de a-ți ridica pixul de jos”
Unii dintre profesorii cu care am discutat ne-au dat exemple de momente în care s-au simțit nerespectați de elevii lor. Patru dintre profesori, nu au experimentat momente în care să se simtă nerespectați. Alții, însă, ne-au spus că uneori, elevii nu dau nici măcar „Bună ziua!” și că așteaptă de la aceștia „Gesturi simple, de a oferi un scaun sau de a ridica pixul profesorului de jos”.
Când elevilor li se cere să facă liniște, iar ei fac și mai multă gălăgie este un alt moment în care profesorii se simt nerespectați în sala de clasă. Mai mult de atât, uneori elevii vorbesc odată cu profesorul.
Elevii care „vin îmbrăcați necorespunzător pentru școală, machiajul și ținuta sunt chiar vulgare, au întârzieri nejustificate la oră, dau răspunsuri la limita bunului simț, mint, fac absențe numeroase, care apoi sunt motivate cu ajutorul părinților, care le fac rost de scutiri medicale și au o atitudine sfidătoare atunci când greșesc”, sunt, iarăși, elevi care nu își respectă profesorii, conform unuia dintre respondenți.
„Am inițiat activități de consiliere psihologică și elevii și-au revizuit comportamentul”
O profesoară ne-a povestit că experiența ei i-a arătat că, uneori, copiii vin la școală și cu problemele de acasă. „De multe ori își manifestă frustrările în timpul petrecut la școală. Când nu am gestionat corespunzător, am primit ca răspuns furia copilului care s-a descărcat spre mine”, recunoaște cadrul didactic.
Pentru mai mulți profesori, lipsa respectului este în legătură directă cu problemele din familie.
De exemplu, o altă profesoară ne-a spus că s-a simțit nerespectată doar în cazul unor elevi despre care a aflat, mai târziu, că au probleme în familie. „Aflând cauzele și împrejurările în care s-au desfășurat incidentele respective, am inițiat activități de consiliere psihologică și elevii respectivi și-au revizuit comportamentul”, ne-a povestit profesoara.
„Îmi place să fiu prieten cu elevii, dar consider că trebuie păstrată o anumită distanță. Nu suntem chiar pe picior de egalitate. Așa cum eu îmi respect meseria (verific ținuta, pregătesc temele pe care le predau, sunt exigent cu mine și tratez elevii având în vedere egalitatea de șanse etc.), așa vreau să fie un elev.”
„Disciplină mai multă, salut, tăcere pentru a-i asculta și pe alții”
Cum cred profesorii că ar trebui să se manifeste în școli respectul din partea elevilor?
Unele dintre cadrele didactice care ne-au răspuns sunt de părere că elevii respectă atunci când sunt respectați, la rândul lor, de către profesori. „Fiecare primește ce oferă”, ne-a spus o profesoară.
Alți profesori le-au cerut elevilor:
- Atitudine, vestimentație și limbaj adecvate;
- Să fie cooperanți și implicați în actul pedagogic;
- Să fie politicoși, să asculte activ, să fie punctuali, responsabili și să respecte regulile;
- Să-și pregătească temeinic lecțiile;
- Să asculte instrucțiunile și să recunoască autoritatea profesorilor și a personalului școlii, să fie amabili, să nu discrimineze, să evite bullying-ul și să colaboreze armonios cu colegii lor, să păstreze curățenia, să aibă grijă de bunurile școlii și să utilizeze responsabil resursele disponibile;
- Să se comporte civilizat;
- Să salute;
- Să nu le aducă acuzații nefondate profesorilor, dar să își revendice drepturile „într-un mod pașnic dacă se consideră nedreptățiți”.
„De unii părinți mă simt respectat”
Cinci profesori ne-au spus că nu se simt respectați de părinții elevilor lor. Alții se simt respectați de majoritatea, iar categoriile de părinți de care nu se simte respectat unul dintre profesorii care ne-au răspuns sunt „cei care-și trimit copiii la școală doar ca să scape de ei acasă și cei care caută numai scuze pentru copii și în același timp scandal”.
„Sunt și părinți care consideră că sunt chiar dădacă uneori și ar trebui să mă ocup de toate nevoile copiilor la școală”, ne-a povestit o profesoară.
Profesorii consideră că respectul părinților față de cadrele didactice cu care interacționează copiii lor ar trebui să se manifeste prin:
- Aprecierea studiilor;
- Colaborare;
- Încredere;
- Comunicare deschisă;
- Observații asupra copiilor, salut, întrebări legate de copil și nevoile grupei și ale copilului, consiliere;
- Apropierea de școală și de profesori: „Generațiile acestea sunt foarte vulnerabile și fac cu greu față provocărilor și ispitelor”.
Ei le-au cerut părinților:
- Să se ocupe mai mult de educația copiilor;
- Să fie parteneri în educație;
- Să nu mai critice atât de mult;
- Implicare de fiecare dată când este nevoie;
- Să rezolve conflictele cu calm;
- Să nu se considere că profesorii fac parte dintr-o tabără adversă;
- Să respecte regulamentele;
- Să mențină o comunicare deschisă, politicoasă și constructivă cu profesorii și personalul școlii prin ascultarea activă și răspunsul prompt la solicitările și întrebările din partea școlii;
- Să sprijine învățarea și temele copiilor acasă, arătând astfel respect pentru educația primită la școală și contribuind la succesul academic al copiilor lor;
- Să vină să discute cu toți profesorii, „nu doar cu dirigintele și directorul”.
„Din partea managementului e nevoie de mai mult respect”
Respectul pentru profesori în școală înseamnă și respectul colegilor de breaslă. Doi profesori ne-au spus că nu se simt respectați de colegii lor, iar unul dintre ei spune că e nevoie de mai mult respect din partea managementului.
Și în acest caz, respectul e perceput diferit de la o situație la alta. De exemplu, o profesoară din Maramureș ne-a spus că respectul colegial este punctul forte al școlii.
Ajutor, cooperare, colaborare, comunicare deschisa, politete, empatie, toleranță, înțelegere, încredere, oferire de feedback, corectitudine sunt câteva dintre lucrurile prin care cred profesorii că se manifestă respectul colegilor de catedră.
Ei mai spun că respectul din partea colegilor sau a directorului mai înseamnă:
- Să comunice eficient, indiferent de situație;
- Să tolereze;
- Să împărtășească experiențele avute;
- Să facă observații atunci când un alt coleg greșește;
- Să empatizeze cu alți colegi;
- Să nu-și privească colegii mai tineri ca fiind inferiori.
„Atâta timp cât societatea nu respectă școala, nici părinții și nici elevii nu o vor face”
Respectul trebuie, într-adevăr, câștigat, ne-a spus o profesoară. Ea crede, totuși, că în cazurile în care educația și politețea nu se manifestă și în familie, eforturile ei, ca profesori, nu vor da roade.
„Atâta timp cât societatea nu respectă școala, nici părinții și nici elevii nu o vor face”, ne-a spus o altă profesoară.
„Respectul nu se limitează la comportamente exterioare, ci pornește dintr-o atitudine de empatie, înțelegere și apreciere autentică a celorlalți. Construirea și menținerea respectului în școli necesită eforturi constante și o angajare colectivă din partea tuturor părților implicate. Prin cultivarea respectului, contribuim la formarea unor indivizi responsabili și empatici, pregătiți să participe activ și pozitiv în societate”, ne-a povestit un profesor.
Cum se manifestă respectul față de profesori în alte culturi ale lumii
„În Taiwan, am văzut elevi făcând o plecăciune în masă în fața profesorului la începutul lecției și la fel la final, mulțumindu-i. Clasele cu 50 sau 60 de elevi nu sunt neobișnuite la liceu. Managementul clasei nu e o problemă acolo. Elevul respectă și are încredere automat în profesor și în general li se răspunde la fel”, a povestit profesorul Mark Saul într-un articol pe platforma Math Voices, citată de Școala9.
În Finlanda, în schimb, deși respectul este important, relația dintre elevi și profesori este mai relaxată și bazată pe colaborare. Acolo, profesorii sunt văzuți mai mult ca mentori și ghizi decât ca autorități supreme.
Școala9 și-a propus să vadă cum arată respectul în școala românească. Din această serie de articole ați aflat ce înseamnă „mă simt respectat” la școală în viziunea elevilor și al profesorilor. Zilele următoare experți în educație ne vor vorbi despre cum ar trebui să arate respectul între toți oamenii școlii.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
