E născut în Brașov și fugit în Cluj, cu un ochi la Berlin. Desenează și scrie peste desene de aproape 15 ani, dar lui îi par mai mulți. E încadrat la ilustratori și profită de asta ca să apară prin reviste și librării Și-a propus să încărunțească repede. Are pisică de 10 ani și 8 kile. Este co-fondator al spaţiului de artă RAFT.
Nouă adolescenți cinefili au participat în weekend la un workshop dedicat jurnalismului de film de la EducaTIFF, program din cadrul festivalului ce are loc zilele acestea la Cluj. Au fost trei ore în care au învățat de la profesorul Alexandru Ciocan ce să urmărească în filme, cum să se raporteze la ceea ce văd și, în final, cum să livreze o informație trecută prin filtrul critic. Școala 9 a vorbit cu adolescenții despre filmele în care aceștia evadează din realitatea uneori dificilă și cum i-a ajutat cinematografia să treacă peste izolarea din pandemie și grijile apărute odată cu greva din educație.
Pe vremea când eram noi liceeni, nu exista așa ceva. Elevii nu erau implicați deloc în procesul decizional educațional, nici măcar în calitate de consultanți (poate doar responsabilii UTC – UTC de la Uniunea Tineretului Comunist). Îmi amintesc că prima acțiune a elevilor, de amploare, la care am participat, a fost în clasa a X-a, la câteva luni după Revoluția din 1989, un marș de protest prin care se cerea desființarea treptei a doua (examen care se susținea între clasa a X-a și a XI-a).
O mamă încearcă să schimbe legea pentru ca și elevii orfani să poată primi burse de studiu. Acum, ei trebuie să aleagă între bursa de ajutor social și cea care le răsplătește rezultatele bune la școală. În update-ul de la finalul materialului poți citi cum a fost rezolvată situația.
