Ioana-Roxana Popa este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași și unul dintre foarte puținii elevi români olimpici la limba latină. Eleva respinge denumirea de „limbă moartă” dată unei limbi care stă și azi la originea comunicării din atâtea țări. Studiind latina, Roxana a înțeles în profunzime cum funcționau societățile de demult și a constatat cu uimire că nu s-au schimbat atât de multe față de secolul 5 î.e.n.
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
În noaptea înaintea probei la limba română de la Bacalaureat 2023, au existat neobișnuit de multe căutări pe Dexonline și Google după expresia „de bună seamă” care avea să cadă într-un subiect de la română. Anterior era căutată doar o dată pe zi. Am mers pe firul scurgerii de informații: din răspunsul pentru Școala 9 a celor de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, care operează platforma pentru subiecte, declarațiile oficialilor din Minister și explicațiile unei profesoare cu experiență în elaborarea subiectelor, suspiciunea duce spre un număr foarte mic de persoane.