În mai puțin de două luni termin primul an din cei doi ai programului Teach for Romania și, coincidență sau nu, să intru în această comunitate m-a expus la tot felul de provocări de creștere, care de care mai interesante. Una dintre ele a fost și atelierul de amenajare a spațiului coordonat de minunata Maria Gheorghiu de la OvidiuRo, un context care a adus în sala Licuricilor din Orășeni-Deal atât colege de-ale mele din Teach, cât și reprezentanți ai inspectoratului școlar și colege educatoare din Ucraina.
Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
În aproape toate țările din Europa elevii și profesorii încep luna asta școala în clase. Prezența fizică este pe primul loc, ca să se evite pierderile de învățare. În contextul în care crește numărul cazurilor de COVID, varianta Delta a virusului a devenit principala amenințare și pentru copiii sub 12 încă nu s-a autorizat un vaccin, autoritățile au luat măsuri diferite de la țară la țară. Cum începe școala în România și în țări ca Franța, Italia, Spania, Germania, Austria și Marea Britanie? Școala 9 a pus laolaltă principalele reguli privind izolarea, orele online, purtarea măștii, distanțarea și ventilația.