Specialiștii de la Edustudio Helsinki, un ONG care creează material didactic pentru România, pe modelul celui finlandez, au explicat pentru Școala 9 cum pot face profesorii orele mai antrenante. Finlanda a introdus pedagogia digitală în școli în urmă cu patru ani, așa că nu a avut probleme să se adapteze când a lovit pandemia. Înainte de asta, a avut grijă să tehnologizeze școlile și să-i pregătească pe profesori, proces început după anii ‘90. Cum nici în Finlanda schimbarea nu a venit peste noapte, mesajul specialiștilor de la Edustudio pentru profesorii din România este să-și facă planuri detaliate pentru orele online și să aibă răbdare cu sine.
Școala 9 aduce un tribut profesorilor pe care i-am pierdut din cauza pandemiei de COVID. În ediția de astăzi, aflați povestea profesorilor: Liliana Chira de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Botoșani; Adrian Ioan Șcuriu, de la Școala gimnazială „George Călinescu” Iași; Renato Tronciu, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava; Marius Cosoi, profesor de sport la Colegiul Național din Iași și George Mazilescu, de la Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
