Expoziția „Time Lines: Raluca Popa” face o călătorie în timp, în școala anilor `90, prin intermediul lucrărilor de control pe care artista Raluca Popa le-a păstrat de atunci. În această expoziție este prezentată în premieră cea mai recentă lucrare a ei, „Works (Scale 1:2)”. Într-un interviu pentru Școala 9, artista vorbește despre educația de ieri și de azi și despre prejudecățile cu care se confruntă tinerii când aleg o carieră în artă.
Putem pune altceva în locul așa-zisei săli de studiu/detenție? Am vorbit cu profesori și elevi despre cum ar vedea ei adresarea disciplinei la ore: un peace corner, o zonă de împăcare în curtea școlii, peer mediation, supraveghetori pregătiți, regulamente mai realiste, mai mult sprijin psihologic.
Calculatoare scoase din uz primesc o viață nouă cu ajutorul angajaților de la Ateliere Fără Frontiere, adică persoane vulnerabile care cu greu și-ar găsi de lucru în altă parte. Sunt șomeri de multă vreme sau care n-au avut niciodată un loc de muncă, victime ale violenței domestice sau traficului, persoane eliberate din pușcărie sau aflate în sistemul de probațiune. Calculatoarele reparate de ei ajung la școlile sau elevii care au nevoie, iar în perioada pandemiei această nevoie a explodat. Școala 9 a mers pe fiecare verigă din acest lanț al binelui: de la ONG-ul care a donat calculatoarele până la elevii de la Școala nr. 2 din Videle care au primit un laborator de informatică funcțional.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
