Op-Ed. Atunci când copiii au început să se plimbe singuri prin casă, am început și eu să mă așez la înălțimea lor pentru a descoperi lucruri atractive pentru ei, dar care i-ar fi putut pune în pericol. Acest exercițiu mi-a adus multă claritate asupra faptului că, din etape diferite, vedem lucrurile diferit. Deși școlarii noștri au depășit de mult perioada în care ar putea trage un teanc de cărți peste ei sau s-ar putea răni în vreun obiect lăsat la întâmplare, vă invit la un exercițiu asemănător - să dezbatem cum le putem insufla copiilor noștri conceptul de dezvoltare personală pe termen lung, pornind de la felul în care programa școlară actuală abordează subiectul.
Mâine sunt alegeri locale și puțin peste 20 de mii de tineri au căpătat recent dreptul de vot, odată cu majoratul. Se știe însă că tinerii nu merg la vot. O arată statisticile după fiecare rundă de alegeri: doar 40% dintre tinerii sub 34 de ani au votat la prezidențiale. Am vorbit cu doi tineri care au mai votat doar o singură dată până acum pentru a vedea de unde au învățat despre alegeri. Nu-și amintesc să le fi vorbit cineva în școală despre votare, deși există Cultură civică la clasa a VII-a care ar trebui să-i învețe despre asta.
O sută de școli din toată Italia au implementat modelul finlandez. Totul a pornit de la o directoare din regiunea Marche care a reorganizat modul de predare, astfel că materiile au o învățare ciclică care dezvoltă memoria pe termen lung, scrie Corriere della Sera. Copiii fac multă practică și se concentrează doar pe două discipline zilnic.