Simona Voinescu este unul dintre cei 95 de directori care la începutul anului școlar și-au dat demisia, majoritatea din cauza salariilor. „Câștigam mai puțin cu o mie de lei decât o învățătoare”, spune fosta directoare, care anul trecut primea titlul „Directorul anului pentru antreprenoriat” din partea Asociației Valori în Educație. În ultimii 11 ani, aceasta a digitalizat toată Școala gimnazială Popricani din Iași, a crescut rata de promovare la Evaluarea Națională la peste 93% și a achiziționat echipamente IT de aproape jumătate de milion de lei. Spune însă că nu mai putea continua cu un salariu „de vânzător în supermarket”: „M-am simțit umilită!”
Ucraina a intrat în a doua săptămână de război și școlile și-au schimbat cu totul destinația. În Lviv, oraș încă sigur, din vest, instituțiile de învățământ adăpostesc refugiați care au fugit de bombardament sau organizează activități prin care profesorii, părinții și elevii își susțin armata. O mamă, profesoară de engleză, a povestit pentru Școala 9 cum au făcut plase de camuflaj și ce o ajută să reziste psihic. 1 milion dintre cei peste 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei au trecut granița ca să scape de atacul Rusiei. Tanya va rămâne în țara natală cu soțul și cei doi copii.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
