REZOLVAT. Sărăcia, rușinea, tabuurile care învăluie menstruația au transformat un proces fiziologic normal într-un subiect despre care nu vorbim. Și dacă nu vorbim, ignorăm probleme reale: peste 400.000 de adolescente din România se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru ele, produsele menstruale devin un lux pe care nu și-l pot permite. Ce soluții sunt? Am discutat în al doilea episod din seria REZOLVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea asociației Pe Stop despre educația menstruală.
Jumătate dintre profesorii români din preuniversitar cred că elevii lor copiază în referate și alte lucrări pentru școală, fără să citeze sursele, arată un studiu realizat de Consiliul Național al Elevilor în această toamnă. Fenomenul pare scăpat de sub control. Chiar ministrul Cercetării și Digitalizării, Florin Roman, este acuzat că a plagiat în lucrarea de dizertație, potrivit Libertatea. Alte țări europene au găsit deja soluții eficiente de combatere a fraudei academice. Trei studenți români la facultăți din Marea Britanie, Franța și Germania au explicat cum percep ei fenomenul plagiatului și ce rigori li s-au impus în universități.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.