Table inteligente și mobilier nou în școli cu toalete în curte, în Vaslui

E 9 septembrie. Prima zi de școală în Valea Mare, un sat ce aparține orașului Negrești din județul Vaslui. Orașului cu puțin peste 7.500 de locuitori îi mai sunt arondate alte cinci sate: Căzănești, Cioatele, Glodeni, Parpanița și Poiana. 

La școala din Valea Mare ajungem după îndrumările localnicilor, pentru că școala nu e de găsit pe Google Maps. „Trebuie să treceți de gară”, ne spun localnicii.

Puțin trecut de ora 8, în curtea școlii vezi un grup de copii care așteaptă deschiderea oficială a anului școlar. Au venit mai devreme cu două ore.

„Nemurirea vine de la sat”

O așteptăm pe directoare la intrarea profesorilor. Aici ne întâmpină Virgil Rusu. E învățător în primul lui an la această școală.

Urmează să ia în primire clasa pregătitoare, întâi și a treia. Învățământul va fi simultan, dar nu se plânge. Spune că s-a obișnuit și că e mândru că e a doua generație care predă aici. „Mama aici a predat Biologie și Chimie. Nemurirea vine de la sat”, ni-l parafrazează și pe Lucian Blaga.

În curtea interioară sosesc, rând pe rând, profesorii, autoritățile, bunicii, părinții, elevii și frații lor mai mici.

„Ca în fiecare an ne binecuvântează și zic eu că ne merge bine!”

Puțin peste 80 de copii vor învăța la școala primară și la grădinița situată în celălalt corp de clădire din curte. Se fac șiruri pe clase, cei mai mari spre cei mai mici, de la dreapta la stânga. Părinții rămân în spate, iar profesorii, primarul și preotul vin în fața copiilor. 

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

După versurile scrise de Andrei Mureșanu urmează „Tatăl Nostru”. Slujba ține, cu totul, 10 minute, apoi încep să cânte „La mulți ani!”.

Daniela Nastasă, directoare de 14 ani, ia cuvântul. „Ca în fiecare an ne binecuvântează și zic eu că ne merge bine!”, spune la microfon.

„Probabil o să mă întrebați, bogați de ce?”

„Ca fiecare dintre dumneavoastră, înainte de a mă apuca de ceva, îmi fac un bilanț a ceea ce am făcut până acum. Ieri, gândindu-mă, mi-a venit în minte să spun că suntem bogați. Probabil o să mă întrebați bogați de ce?”. Și continuă enumerând motivele bogăției: s-au revăzut sănătoși, au o școală curată, frumoasă, cu sălile de clasă dotate corespunzător și, mai mult decât atât, au un corp profesoral bine pregătit și profesionist.

„Dragilor, nu vă rămâne decât să învățați temeinic, să aveți dorință de învățătură, să respectați tot ce aveți în școală și să vă bucurați de ele alături de noi”, conchide directoarea și îi dă cuvântul primarului.

Petru-Cristinel Rusu urmează să preia al doilea mandat în octombrie. În urmă cu 35 de ani, în 1989, termina opt clase la școala din Valea Mare. A fost coleg de clasă cu directoarea Nastasă de la grădiniță și până în clasa a XII-a, așa că-și spun „Dana” și „Cristi”.

Își începe discursul anunțându-și emoțiile. Le pune pe seama revenirii la școala în care a fost elev. Spune că i-a cerut directoarei să decaleze festivitatea. „N-am vrut să treacă primul mandat fără să vin la deschiderea anului școlar în școala pe care am urmat-o.”

În centru profesorii, în dreapta băieții și în stânga fetele

Spune că pe vremea lui, în curtea în care se desfășoară astăzi festivitatea, planta ceapă, salată, usturoi și făcea năzbâtii alături de colegi. „Puneam ceapa cu colțul în jos”, își amintește amuzat.

Curtea școlii e cimentată, are coșuri de baschet și porți de fotbal fără plase, bănci colorate în albastru de Voroneț și un foișor de lemn. Din când în când, rândurile festivității sunt rupte de copii ca să meargă la toaletă. 

Din curtea școlii, o potecă cu borduri văruite te conduce la toaleta din curte. E o clădire vopsită în alb și roșu, cu trei intrări: în centru profesorii, în dreapta băieții și în stânga fetele. În palul acoperișului sunt croite aerisiri și ușile sunt de termopan. E toaleta de care se servesc elevii și cadrele didactice de la școala primară și de la grădiniță. 

Câte școli au de fapt toaletă în curte?

Școala Primară și Grădinița cu Program Normal din Valea Mare sunt pe listele de la Minister cu unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care în anul 2024 nu dispun de grupuri sanitare conforme. În bugetul local, potrivit anexelor proiectului, la începutul lunii septembrie, au intrat 77.000 de lei, respectiv 53.000 de lei pentru modernizarea lor.

Prin Hotărârea care a dat bani către autoritățile locale pentru infrastructură școlară, Guvernul a aprobat:

• Un transfer de 7,8 de milioane de lei din bugetul de stat către bugetele locale pentru continuarea lucrărilor de amenajare a grupurilor sanitare și asigurarea cu utilități a acestora în 93 de unități de învățământ preuniversitar de stat care au fost finanțate, în anul 2023, conform Hotărârii Guvernului nr. 842/2023;
• Un transfer de 11,8 de milioane de lei din bugetul de stat către bugetele locale pentru amenajarea grupurilor sanitare şi asigurarea cu utilităţi a acestora în 134 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat care în anul 2024 nu dispun de grupuri sanitare conforme.

Adică aproape 20 de milioane de lei pentru un total de 227 de școli. La un calcul simplu, în ultimii doi ani România a alocat fonduri pentru în jur de 300 de toalete neconforme în școli.

Ministerul Educației a spus totuși, la solicitarea Școala9, că 70 de unități de învățământ preuniversitar dețin grup sanitar neconform și nu au fost cuprinse într-un program de finanțare guvernamentală pentru soluționarea acestei disfuncționalități.

Ca să corecteze asta, chiar pe 9 septembrie, în prima zi de școală, peste 50 dintre aceste unități au fost cuprinse într-un proiect de hotărâre de Guvern pe care Ministerul Educației l-a inițiat care să acorde:

• Un transfer de 4,7 milioane de lei din bugetul de stat către bugetele locale pentru continuarea lucrărilor de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurarea cu utilităţi a acestora la 46 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat;
• Un transfer de 398.000 lei către alte nouă unități școlare care completează listele inițiale.

Adică alți peste 5 milioane de lei.

Celelalte unități de învățământ necuprinse în proiect prezintă mai multe caracteristici care împiedică finanțarea, întrucât fie sunt pe terenuri private, fie sunt deja cuprinse în programe complementare de finanțare, potrivit Ministerului Educației.

În categoria grup sanitar neconform intră, pe lângă grupurile sanitare „situate în curte”, și alte tipuri de toalete: fără racordare la canalizare și apă curentă, fără fosă septică sau fără număr adecvat de cabine în raport cu numărul de elevi, conform ME.

Dar care este numărul exact al școlilor care mai au toalete neconforme? ME nu a dat numărul exact la cererea Școala9. Și potrivit unei analize a Funky Citizens, un total de 1.146 de unități de învățământ au fost pe lista investițiilor în ultimii cinci ani, fără să se cunoască stadiul lor.

S-au cheltuit un total de aproape 100 de milioane de lei pentru amenajarea grupurilor sanitare în școlile și grădinițele din România, și organizația civică a făcut un apel la comunitate pentru a crea o bază de date cu starea de fapt a grupurilor sanitare din școli.

Toaletele din curte, „o disfuncționalitate” a școlilor

Toaleta școlii din Valea Mare are gresie și faianță, apă curentă și toalete turcești. Când intri, te lovește un miros înțepător.

Directoarea Nastasă spune că, în timp, clorura de var pe care o folosesc aici neutralizează mirosul. „Poate acum… nu știu. Nu neapărat că a fost o scăpare. Știu că a fost vidanjarea făcută și, de regulă, când se golește, rămâne așa la început”, explică directoarea.

Spune că nu au existat reclamații sau observații din partea părinților și că, într-adevăr,  „Este o disfuncționalitate pentru zilele de astăzi”, dar că speră să se rezolve.

„Clădirile le avem, din păcate elevii sunt din ce în ce mai puțini”

Recent, primăria a accesat un proiect de peste 500.000 de euro prin PNRR pentru dotarea școlilor de pe raza Negreștiului, unde este și Valea Mare, proiectul fiind „finalizat cu succes în această vară”, după cum susține primarul Rusu.

„A fost un proiect foarte greu de dus pentru că am adus atât echipamente IT, cât și mobilier la grădinițele din oraș, la școlile primare și gimnaziale și la liceul din localitate”, declară primarul. „Sunt lucruri care nu au mai fost în învățământul din Negrești și din cele șase sate aparținătoare și sperăm prin această dotare să atragem copiii și să scădem inclusiv rata abandonului școlar”, adaugă.

„Clădirile le avem, din păcate elevii sunt din ce în ce mai puțini”, spune el. Cauzele: natalitatea scăzută, investițiile puține în zonă, migrația accentuată.

„Avem, cred că, peste 2000 de cetățeni care sunt plecați prin Italia, prin Spania și care și-au luat și familia acolo”, explică primarul.

Banii de la stat, insuficienți pentru modernizările toaletelor

Școlile din Negrești demonstrează o realitate plină de contraste. Din clasele cu table inteligente și bănci nou-nouțe, ieși într-un hol în care a fost instalată o chiuvetă cu boiler pentru că la toaleta din curte nu există apă caldă. 

„Am gândit, tocmai pentru că aveam grupul sanitar în curte, dacă tot este apă curentă în sat, de ce să nu tragem și noi în școală? Și am tras apă în holul școlii”, explică directoarea.

Când îl întreb pe primar ce le mai lipsește școlilor din Negrești menționează toaletele. „Știu că s-au alocat fonduri pentru conformare”, spune primarul. Crede însă că sunt „insuficiente”.

„Nu știu cum a fost calculată suma pe fiecare școală”, îmi spune. Bănuiește, însă, că sumele au fost acordate în funcție de numărul de elevi.

Primarul mai explică și fapul că natalitatea din Negrești aflată în scădere îngreunează procesul de accesare de fonduri prin PNRR, creșterea demografică fiind un criteriu de eligibilitate pentru construcții noi.

„Modernizarea aceasta este foarte costisitoare și bani nu avem. Pot să vă spun că am depus un proiect pe PNRR de modernizare a unei școli din Negrești și suntem a treia rezervă în cele 56 de unități de învățământ care au fost acceptate în acest proiect. Am obținut punctaj mic și n-am reușit să fim printre cele finanțate pentru că avem natalitate negativă între 2019 și 2022. E un criteriu, să spun eu, trecut în condițiile de calificare, care nu e tocmai corect”, e de părere primarul Rusu.

În satele care aparțin de micul oraș vasluian nu există canalizare. Unul dintre ele nu are nici apă, iar un altul nu are rețeaua completă.

Containerele legate de școală printr-un tunel

Pentru utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat în vederea conformării toaletelor la standardele impuse, una dintre soluții ar putea fi instalarea toaletelor în containere. E soluția la care au apelat deja mai multe unități de învățământ din țară.

„Dacă le facem în afara școlii, nu mai îndeplinim criteriul de a fi în interior. Și atunci să vedem cum procedăm... plus că fondurile sunt foarte mici. Ne-am gândit inclusiv să cumpărăm acele containere, să le așezăm cât mai aproape de intrarea în școli și să creăm un soi de tunel care să fie în interior, astfel încât copilul, iarna sau în condiții care nu sunt favorabile, să poată merge la toaletă în interior, între ghilimele, deși containerul e în exterior”, explică primarul.

„Dacă intervenim asupra structurii școlii, ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU. Și atunci, iarăși, nu știm cum să procedăm”, mai invocă el o altă problemă.

O altă soluție ar fi transformarea unei clase în toaletă. „Dacă nu o să putem realiza container, o să renunțăm la o sală așa mai mică, o cancelarie, o să găsim o soluție”, spune directoarea.

„Condiții mai bune decât au acasă, o parte trebuie să sufere”

„Suntem nevoiți să le modernizăm pe acestea, dar ele sunt în condiții bune, spre foarte bune, în afară de acest inconvenient că nu sunt în interior”, crede primarul. Mai spune că toaletele din curte sunt „la un standard”, fiind „igienizate zilnic de către personal”. Referindu-se la elevi, spune că „o parte dintre ei se bucură de niște condiții mai bune decât au acasă, o parte trebuie să sufere”. Și feedback-ul de la părinți vine tot în funcție de condițiile de acasă, spune primarul.

„Suntem într-o comunitate, într-un oraș din județul Vaslui și din păcate foarte mult timp a fost lăsat județul, să spunem așa, într-o subdezvoltare care nu ne face cinste și trebuie să ținem cont de realitatea asta.”

Un primar „ambițios”

Administrațiile mici de comună și orașele mici și mijlocii nu vor avea niciodată fondurile necesare să construiască sau să consolideze școlile, crede primarul Rusu. „Asta este exclus!”

„E foarte ușor să spui că primarii sunt responsabili, primarii pot să facă, dar eu pot să vă dau exemplu și de primari care încearcă și se zbat toată ziua și nu găsesc resursele necesare pentru a construi sau a consolida o școală. Dacă nu ești în culoarea politică a președintelui sau decidenților de la Consiliul Județean, rămâi pe din afară și trebuie să te descurci cu ce poți și uneori e foarte greu”, mai adaugă el.

Directoarea asistă la discuția cu primarul. Deși primarul recunoaște că proiectul e greu de finalizat anul acesta, directoarea crede cu tărie că toaletele vor fi conforme curând.

„Eu îl cunosc pe domnul primar și știu cât e de ambițios și are un cuvânt peste care nu trece, adică se ține de cuvânt. Sunt excepțiile de aici, de la Valea Mare, de la Cioatele și de la Glodeni, excepții pe care cred eu că domnul primar le va rezolva”, spune Daniela Nastasă.

Cioatele și Glodeni, surorile mai mici ale școlii din Valea Mare

Am mers și la școlile din Cioatele și Glodeni. Pentru că e trecut de ora 12 și festivitatea s-a terminat, întrebăm un trecător dacă a văzut elevii școlii din Cioatele la deschidere.

„Penso di sì, eu vin aici doar în vacanță”, îmi răspunde. („Cred că da…”, n.r.)

Ne îndreptăm, deci, spre școala din Glodeni, în speranța că acolo mai prindem festivitatea. Nici aici nu mai sunt copii, dar toaletele situate în clădiri cu o arhitectură similară domină curtea din spatele școlii.

Spre deosebire de toaleta din Valea Mare, racordată la rețea, toaleta din Glodeni are apa strânsă într-un butoi în spatele clădirii. Pentru a se spăla pe mâini, cadrele didactice și elevii de aici folosesc un lavoar cu robinet. 

„Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce”

În a doua zi de an școlar, destinația noastră a fost comuna Mălușteni, care are puțin peste 1.800 de locuitori, împărțiți în șase sate: Ghireasca, Lupești, Mălușteni (reședința), Mânăstirea, Mânzătești și Țuțcani.

Am mers întâi în Țuțcani, un alt sat cu școala pe listele de la Minister ale unităților de învățământ fără toalete conforme. În trecut, satul era numit Pădureni, dar defrișările i-au schimbat numele în Țuțcani, zice Wikipedia. În 2021, avea aproximativ 300 de locuitori. 

La școala din Țuțcani vin 27 de copii, două învățătoare și o educatoare. 10 copii sunt la grădiniță, iar restul de 17 sunt împărțiți în învățământ simultan la cele două învățătoare.

Școala cu clasele I-IV Țuțcani a fost reabilitată în 2002, după cum scrie pe plăcuța prinsă în peretele școlii.

Șotron

Aici, toaleta e situată în dreapta școlii. Poți să o vezi din stradă, dar și din clasele în care învață copiii.

Pe aleea care duce spre toaletă, una dintre învățătoare a desenat un șotron cu vopseaua rămasă de la un alt mic proiect în care a reabilitat niște bănci. 

Încăperea din dreapta toaletei e pentru cadrele didactice. În stânga intră elevii, uneori însoțiți de părinți. La centru, fosa este asigurată de cinci butuci de lemn. În interior, toaleta copiilor e și depozit pentru o scară de aluminiu.

La școala din Țuțcani, exact ca în Valea Mare, a fost instalată o chiuvetă în holul școlii. Colorează peisajul desenele din sălile de clasă, atent alese de învățătoare. 

„Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce”, este mesajul fixat pe ușa uneia dintre clase. Când intri, vezi pereții încărcați cu desene colorate și decupate de învățătoare și câteva băncuțe așezate în semicerc. Deja de mulți ani nu mai sunt copii care să umple clasele, așa că ambele învățătoare au avut în carierele lor doar învățământ simultan. „Nici nu știu dacă aș ști să predau la o singură clasă. Aș simți că nu muncesc destul”, mărturisește una dintre învățătoare. 

Se așteaptă să fie mutate „la centru”, la școala din Mălușteni. Când întreb despre toalete, cadrele didactice îmi spun că s-au obișnuit în condițiile de acolo și că părinții nu au prea multe de obiectat. „Majoritatea au ajutor social și cu asta cred că am spus tot.”

„Mens sana in corpore sano”

Mergem și noi, așadar, „la centru”. Între școala primară și școala gimnazială sunt câteva sute de metri.

În exterior, pereții școlii primare au tencuiala căzută, iar copiii se joacă în jurul unui monument ridicat aici în memoria eroilor căzuți în Primul și în Al Doilea Război Mondial. 

Întreb de toalete, dar una dintre profesoare ne îndrumă să o căutăm pe directoare. „Mergeți la Școala Gimnazială, față în față cu primăria.” 

La Școala Gimnazială, în holul mare, pe peretele din nord, tronează teancuri de cărți și manuale. Directoarea Lăcrămiora Condurache se scuză, spune că urmează să fie triate. Pe peretele estic stau, ca și în celelalte școli pe care le-am vizitat până acum, chiuvetele. „Mens sana in corpore sano”, scrie pe un panou prins deasupra chiuvetelor vizibil murdare. Pe același panou sunt lipite și alte reguli de igienă: „Apa și săpunul te salvează de microbi”.

Condurache ne face un tur al toaletelor din cele două școli, dar ne spune că nu vrea să declare nimic.

Aici, banii au fost investiți în toalete amenajate în containere și în foste săli de clasă. Ele sunt, însă, închise cu cheia. Directoarea spune că vor fi date în folosință în următoarea săptămână, după ce face o ședință cu părinții și un instructaj copiilor. Copiii, spune ea, nu sunt obișnuiți să meargă la o toaletă cu vas, și există riscul să le deterioreze în lipsa unor instrucțiuni.

La Școala Primară, toaleta din curte este într-o clădire mică, în care condițiile sunt similare: toalete turcești, gresie și faianță.

Toaleta interioară a fost amenajată într-un container lipit de structura școlii, dar încă nu e dată în folosință. 

La Școala Gimnazială, toaleta din curte are șase cabine despărțite de uși ruginite și necurățate de multă vreme. Și aici copiii merg la toalete turcești fără apă curentă. 

În interior, o clasă a fost transformată în toalete moderne. După un scurt tur, directoarea spune că încă trebuie să cumpere coșuri de gunoi și perii pentru vasele de toaletă.

„Oricum în viitorul apropiat nu o să mai fie copii…”

Ionel Bujoreanu este viceprimar cu atribuții de primar din iunie 2022. A fost ales și din octombrie va fi de drept primarul comunei din Vaslui. Viceprimarul spune că au început modernizarea cu școlile de „la centru” și că lucrările sunt în fază finală.

Viceprimarul aproximează că fondurile au fost date „de vreo șapte-opt ani”. „Nu e vina mea că nu s-au executat. Despre ceilalți nu pot vorbi pentru că nu-și mai are sensul. A bârfi e foarte simplu”, spune viceprimarul. Fostul primar, Gheorghe Bițu a fost în funcție peste 30 de ani, ne-a spus viceprimarul.

„Aș mai avea celelalte două școli, adică Lupești și Țuțcani, unde sunt clasele I-IV. Am vorbit cu constructorul, sperăm să ne apucăm și de ele, adică chiar aș vrea. Din punctul meu de vedere, oricum în viitorul apropiat nu o să mai fie copii. Dar având în vedere că fondurile sunt deja redirecționate către noi…”

„Dacă mă înțeleg cu constructorul ca să cheltui cât mai puțin din cadrul primăriei, vreau să le termin și pe alea”, spune viceprimarul.

La școlile de „la centru”, plănuiește să îi ceară constructorului să facă o fosă intermediară. La momentul acesta, toaletele noi funcționează pe fosa veche. Viceprimarul explică alegerea utilizării celor vechi printr-o modalitate de a economisi bani. „Am fosele normale și să fac o fosă intermediară de 3 tone să rămână grosierul, să-l pot curăța mai rapid și apa să o duc în fosele vechi.”

Cât despre mirosul înțepător care vine din toaletele noi de care s-au plâns unele cadre didactice, funcționarul explică prin faptul că lucrarea nu-i terminată. „Mai au constructorii mici lucrări. În maxim două săptămâni totul va fi la gata și vor beneficia de toaletele interioare”, contrazicând-o pe directoare care spunea că trebuie doar să le facă un instructaj copiilor.

Viceprimarul Bujoreanu spune că „a tras de bani”, încercând să facă lucrarea cât mai ieftină, să se încadreze în banii primiți de la bugetul de stat.

Potrivit anexelor proiectului, școlile din Mălușteni au primit 73.000 de lei, respectiv 50.000 de lei pentru conformarea toaletelor. „Suntem o comună mai săracă. Dacă n-ar fi cu echilibrarea de la statul român, ne-am descurca foarte slab”, explică Bujoreanu.

O discuție la Inspectorat

Când vine vorba de lucrările din celelalte două sate ale comunei, Lupești și Țuțcani, primarul admite faptul că depind de el și de constructori. „Depinde de mine, să spunem că aș fi primul vinovat, și de acești constructori pe care îi găsesc foarte greu.” Aproximează, însă, că se va încadra în banii primiți de la stat de 72.000 de lei, respectiv 56.000 de lei.

Spune, totuși, că înainte să caute constructor va avea „o discuție la Inspectorat” să vadă „dacă merită să cheltuim banii publici”. Motivează asta prin faptul că la școlile din micile sate nu prea se mai înscriu copii.

Școala din pădure, unde învățătoarele fac și curățenie

După vizita la școlile de „la centru”, am mers în vizită și la școala din Lupești. Un drum de piatră și câteva sute de metri parcurse în pădure despart școala de zona locuită.

O potecă te duce spre școala cu pereții scorojiți. Curtea are un gard de plasă incomplet, singurul care îi desparte pe copii de prăpăstiile care o înconjoară.

Aici, în locul deja clasicei chiuvete din holul școlii, găsim un lighean, iar apa nu vine dintr-un boiler, ci dintr-un lavoar argintiu.

La școala din Lupești vin zilnic puțin peste 30 de copii. Își schimbă încălțămintea și se duc în clasele decorate frumos de cele trei învățătoare.

La final de program, mă conduc la toaleta din curte. Cea mai tânără dintre ele, recent intrată în sistemul de învățământ, spune că a ales să fie repartizată la școala din Lupești „din greșeală” și că n-ar fi acceptat postul dacă știa că școala „este efectiv în pădure”. Face naveta cu mașina personală zilnic dintr-o comună apropiată spre, ceea ce a crezut la prima vizită aici că e „o clădire abandonată”. 

Toaleta din curte văruită în alb nu are apă curentă. Ca să evite ca cei mici să meargă aici, unii părinți îi învață pe copii „să facă pipi dimineața și pipi după școală”, povestește o învățătoare. 

„Școli de unică folosință”

La 20 de km de Lupești se află satul Raiu. Alături de Cârja, Floreni, Lățești, Murgeni (reședința), Sărățeni și Schineni, Raiu intră în componența orașului Murgeni.

Pe strada Eternității, lângă biserică, se află Școala Primară Raiu. Școala este pe lista unităților de învățământ care nu dispun de grupuri sanitare conforme. Pentru conformare au fost alocați 53.000 de lei de la bugetul de stat, potrivit anexelor proiectului. 

Aici învață 26 de copii, în total.

Educatoarea crede, inițial, că am venit pentru măsurători, așa cum a promis primarul. „Miercuri trebuie să vină să măsoare”. Toaletele vor fi amenajate într-o cameră deja existentă. 

Momentan, copiii merg la toaletele din curte. Una dintre ele are arhitectura similară cu cele pe care le-am văzut în Valea Mare.

Majoritatea merg, însă, la cea de-a doua, fiind considerată mai curată. Ca să ajungi aici,  trebuie să mergi în curtea curtea fostei grădinițe, să faci înconjurul clădirii până la o latrină cu pereți de tablă.

La Școala Gimnazială din satul Floreni, o școală modulară, ne întâlnim cu directorul. „Noi le numim școli de unică folosință”, spune Florin Varvara, referindu-se la școala-container instalată aici. 

Școala nu e de găsit pe listele de la minister, deși lucrările nu sunt nici pe jumătate finalizate. În continuare, copiii merg la toaleta din curte. 

Zilele următoare mergem în Sibiu, unde există o singură toaletă care nu se află în incinta școlii , potrivit normelor impuse, și care e cuprinsă în proiectele de finanțare ale guvernului. Am mers să aflăm de ce județul aflat pe locul 7 în România ca PIB/cap de locuitor are în continuare această problemă. 

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.