
Vlad Pașca este istoric, marketer și observator al fenomenelor socio-economice din România contemporană. Din 2016 este realizatorul mini-documentarelor „Istorie pe șleau”, care au satisfăcut curiozitatea a sute de mii de români.

O decizie din urmă cu câteva luni a Parlamentului, de a impune o limită de ore de studiu în învățământul preuniversitar – fără o analiză de impact, fără o justificare conceptuală și fără a oferi timpul necesar implementării ei – a pus Guvernul într-o situație dificilă, pe care încearcă să o rezolve din mers, cu mai puțin de o lună înainte de revenirea în activitate a cadrelor didactice.
OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Accesul la educație în vremea COVID-19 este principala preocupare a țărilor lumii. De exemplu, în Nigeria, unde mai multe familii au telefoane decât televizoare și radio, ministerul s-a ocupat să dezvolte lecții pentru mobil pe care să le acceseze oricând. Preocupați de examenele de anul viitor, elevii din Marea Britanie au promisiunea că evaluatorii vor fi indulgenți. În acest timp, Arabia Saudită se lucrează să introducă examene de final de liceu online. În Spania continuă disputa cu privire la școlile care au în continuare clase separate pentru fete și băieți.