
Vlad Pașca este istoric, marketer și observator al fenomenelor socio-economice din România contemporană. Din 2016 este realizatorul mini-documentarelor „Istorie pe șleau”, care au satisfăcut curiozitatea a sute de mii de români.

Profesorul Juergen Handke este cunoscut în lumea academică drept „primul profesor care a avut ca asistent un robot umanoid”. Refuză să-și numească această excentricitate tehnologică ca fiind „futuristă”. „It’s not the future, this is the present!” („Nu e viitorul, acesta e prezentul!”), spune proful. Are un cui și împotriva denumirii de „educație online” care nu are nicio legătură cu ce fac școlile azi. Ar schimba fără remușcare și numele de „profesor” cu „partener de învățare” și roagă lumea întreagă să răsufle liniștită: educația viitorului nu va fi doar online. Va fi mereu dublată de întâlnirile față în față.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.
Cum se fac de fapt politicile publice în educație? Ai o idee și o implementezi pur și simplu sau e mai mult de atât? Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale, care a creat proiectele Fizica Altfel, Chimia Altfel și începe Matematica Altfel, lucrează pe un format evidence based policy. Adică politici publice bazate pe date și cercetări. Președintele său, Cristian Hatu, a povestit la podcastul REZOLVAT cum face asta.