Cadrele didactice au primit majorări salariale, iar personalul auxiliar, dar și cel nedidactic au primit 1300 respectiv 400 RON în plus la salariu, prin Ordonanța de Urgență 57/2023. Creșterile salariale nu au fost îndeajuns pentru unii membri de sindicat, dar și membri ai societății civile care au considerat suspendarea grevei ca o trădare. Federațiile sindicale din educație ce au participat la negocieri au declarat că vor relua greva dacă creșterile salariale nu se vor regăsi în noua lege a salarizării cadru care este în negociere.
Suspendarea grevei a produs discuții referitoare la modul în care o grevă se desfășoară, cine o poate încheia și modul în care statul intervine în conflictele colective de muncă.
Declanșarea grevei în România este un proces complex, reglementat de Legea Dialogului Social 367/2022, care se poate realiza doar în anumite situații clar definite. Conform legii, angajații pot declanșa conflicte colective de muncă în legătură cu „începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă”. Greva reprezintă un ultim pas al multiplelor eșuării de negociere a conflictului colectiv de muncă care a fost inițiat de către angajați sau de reprezentanții acestora.
1. Ce este greva?
Conform legii, greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către lucrători. Greva este diferită de protestele muncitorești, deoarece în timpul grevei, contractul colectiv sau individual de muncă se suspendă.
2. Cum începe greva?
Greva începe doar atunci când au fost epuizate toate posibilități de soluționare a conflictului colectiv de muncă. În prealabil trebuie să se desfășoare o grevă de avertisment, iar apoi angajatorul trebuie să fie informat că urmează să se declanșeze greva.
Conflictul colectiv de muncă se declanșează în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă. Dacă în prealabil s-a discutat despre negocierea la nivel de sector de activitate, sindicatele au cerut mai multe zile libere, de exemplu, iar Ministerul Educației a refuzat să le dea, acestea au dreptul să declanșeze conflictul colectiv de muncă.
Pentru angajații din domeniul public, situația este puțin diferită, deoarece salariile acestora depind de Legea Salarizării Cadru 153/2017. Pentru a crește salariile acestora, trebuie să fie adoptat un alt act normativ, ceea ce conform legii nu poate reprezenta un obiect al conflictelor colective de muncă. Totuși, legea nu spune nimic de faptul că presiunile asupra guvernului pot fi atât de mari încât îi împing pe aceștia spre adoptarea unui nou act normativ, cum a fost OUG 57/2023.
3. Cine poate declanșa greva?
Angajații din unitate decid în mod democratic dacă doresc să se alăture sau nu grevei. Liderii de sindicat împart în unitate formulare prin care angajații își oferă sau nu consimțământul pentru a declanșa greva.
4. Cine poate cere suspendarea grevei?
La prima vedere, comitetul de grevă este cel care poate decide suspendarea grevei. Comitetul de grevă este grupul care-i reprezintă pe greviști pe toată durata conflictul de muncă și are obligația de-a menține dialogul și de-a încerca rezolvarea conflictului cu angajatorul.
Totuși fiecare sindicat funcționează după propriul regulament intern, iar procedurile de negociere în timpul grevei pot varia.
În Statele Unite, în timpul grevei de la Universitatea din California, angajații au fost consultați de fiecare dată când o propunere nouă de contract le-a fost oferită. Până când aceștia nu au votat majoritar forma unui nou contract, greva a continuat.
Același lucru poate fi valabil și în România, dar teoretic și legal, comitetul de grevă are tot dreptul de-a cere terminarea acțiunii. Totuși, dacă mai mult de jumătate dintre cei care au cerut declararea grevei renunță în scris la grevă, aceasta încetează. Atenție, nu este nevoie de jumătate din numărul total de angajați.
Pentru ca un sindicat să fie reprezentativ, la nivel de unitate trebuie să aibă cel puțin 35% din numărul de angajații. Sindicatele pot reprezenta mai multe unități, iar în acel caz trebuie să reprezinte minim 5% dintre angajații din acel sector sau grup de unități. La nivel național pentru a putea fi reprezentative, trebuie să aibă 5% din totalul angajaților din economia națională.
Practic, dacă într-o școală sunt 100 de dascăli, dar doar 40 sunt membri de sindicat, este nevoie de 21 de semnături pentru a declanșa greva.
5. Ce se întâmplă în momentul grevei?
În timpul grevei, nimeni nu se poate atinge de greviști, dar nici de cei care continuă să muncească. Greviștii nu-i pot intimida, nu le pot limita abilitatea de a-și desfășura lucrul celor care au refuzat să între în grevă. De asemenea, greviștii trebuie să se asigure că angajatorul, cât și restul angajaților se pot deplasa la lucru în mod liber, pot să-și desfășoare sarcinile normal.
Angajatorul nu are dreptul de-a aduce alți muncitori pentru a-i înlocui pe greviști și trebuie să le respecte dreptul de-a declanșa conflictul de muncă. La finalul zilei, greva reprezintă eșecul negocierilor colective, dar și a procesului de conciliere.
Greva se poate declanșa doar după ce procesul de conciliere a eșuat. Angajații nu sunt obligați să intre într-un proces de mediere sau de arbitraj, ci trebuie să-și exprime consensul.
.jpg)
6. În timpul grevei oamenii sunt plătiți?
Nu, în timpul grevei, cei care sunt de acord cu începerea conflictului de muncă, trebuie să ceară încetarea contractului de muncă. Înainte de modificările aduse Legii Dialogului Social ce au intrat în vigoare în timpul grevei profesorilor, salariile se suspendau în general.
Greva reprezintă încetarea activității ce atrage de la sine și încetarea remunerației, dar și a acumulării vechimii în muncă. Pe durata grevei, angajații sunt în continuare asigurați în sistemul medical, iar niciunul nu poate fi concediat pentru că a decis să oprească lucrul.
7. Greva poate fi declarată nelegală?
Da, atunci când este declanșată pentru alte motive decât cele prevăzute în lege. Se face o distincție clară în lege între greva neconformă, cea în care anumite aspecte procedurale au fost omise, dar care pot fi corectate, și cea nelegală.
Spre exemplu, legea interzice realizarea grevei pentru susținerea unor scopuri politice. Chiar dacă în noua Lege a Dialogului Social 367/2022, se menționează greva împotriva politicior sociale și economice ale guvernului, aceasta nu poate fi legată de susținerea intereselor unui partid. Greva împotriva politicilor sociae și economice se declanșează atunci când guvernul modifică politicile ce conduc la diminuarea drepturilor prevăzute în contractele colective de muncă.
Ultima grevă din educație a avut loc în 2005 când a fost și atacată la Curtea Constituțională. Aceleași federații sindicale ca și în prezent au invocat în 2005 problema unor articole din legea soluționării conflictelor de muncă. Și în prezent greva poate să fie declarată nelegală și să fie practic încheiată de către o instanță.
Sindicatele cereau pe atunci limitarea dreptului la cine poate încheia o grevă strict la nivelul unde se poartă negocierile. Practic, dacă într-o unitate se făcea grevă, aceasta să poată fi întreruptă sau soluționată doar de către angajator și sindicat. CCR a respins atunci în unanimitate cererile sindicatelor, iar la scurt timp greva s-a suspendat.
S-a încercat și în timpul actualei greve ca aceasta să fie declarată nelegală, doar că Tribunalul București a refuzat cererea.
8. Ce se întâmplă când comitetul decide că greva se încheie/suspendă, dar o parte dintre liderii de sindicat decid să o continue?
La Suceava, greva a mai continuat încă o zi. Școala 9 a vorbit cu Anca Gorban, lider de sindicat de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. „Atunci când greva se suspendă, nu înseamnă că se anulează. Luni, în ultima zi de grevă, colegii au decis că vor să rămână în grevă cel puțin până a doua zi. A doua zi, au decis marea majoritate să iasă din grevă. Oamenii au ieșit de bună voie, dar sindicatele nu ne-au obligat să ieșim din grevă. Au susținut poziția noastră în acest mers și atât”, a explicat aceasta.
Conform legii, este posibilă suspendarea grevei la înțelegerea angajatorului, în acest caz, Ministerul Educației și sindicatul. Totuși, în situația de față, există o neclaritate deoarece joi, 29 iunie, liderii de sindicat au anunțat că s-a semnat contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector. Semnarea acestuia ar reprezenta, în teorie, încetarea conflictului de muncă. Conform Edupedu, liderii de sindicat nu au declarat nimic referitor la terminarea grevei.
9. Este nevoie să se asigure un minim de servicii în timpul grevei?
În educație, nu este nevoie. Dacă toți angajații decid intrarea în grevă, atunci pot să oprească lucrul într-o școală fără probleme. În unitățile sanitare, dar și în alte servicii precum ar fi în sistemul energetic național, trebuie să se asigure minim o treime din activitatea normală care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației sau funcționarea instalațiilor în deplină siguranță.
Se vehiculează în prezent intrarea în grevă a cadrelor medicale, iar în acest caz va fi nevoie să se asigure acea treime de servicii care poate fi repartizată de către sindicaliștii. Spre exemplu, se poate menține funcționarea în totalitate a urgențelor, iar treptat diminuarea serviciilor din pediatrie, ginecologie, urologie etc.
Greva îl afectează nu doar pe angajator ci pe fiecare dintre noi, deoarece în situația în care două treimi din sistemul medical nu mai funcționează, oamenii vor intra în panică.
În timpul grevei profesorilor, oamenii își făceau probleme legate de examenele finale, de admiterea studenților la facultate și sugerau încheierea conflictului de muncă. Aspectul destructiv al grevei oferă o putere în plus de negociere angajaților care exercită presiune atât asupra angajatorului, guvernului, dar și societății în sine.
10. Pot și alți lucrători din afară să se alăture grevei?
Da, în timpul grevei profesorilor, membri ai societății civile s-au alăturat protestelor. Aceștia, legal, nu au fost în grevă, dar au participat la manifestații alături de cadrele didactice.
Totuși, dacă de exemplu greva a fost declanșată doar într-o școală, unde contractul colectiv de muncă nu este respectat, angajații din alte unități pot declanșa greva de solidaritate. Greva de solidaritate poate fi declanșată doar de către angajați din același grup de unități sau sector de negociere colectivă.
Doar angajații din unitățile private ce nu au intrat în grevă sau din învățământul universitar ar fi putut declara greva de solidaritate în cazul grevei profesorilor. Chiar dacă dorința ar fi existat în alte sectoare, legal, nu ar fi fost posibil. De asemenea greva de solidaritate are un impact redus, deoarece nu poate dura mai mult de o zi.
Greva trebuie să fie privită nu doar dintr-o perspectivă legală, ci și dintr-un socială care reprezintă, de fapt, un joc de putere în care statul și sindicatele negociază.
Grevele din sectoarele economice cheie, cum este educația, într-un moment strategic, în timpul schimbării guvernului, dar și aproape de examenele de final de an, produc efecte ce răsună nu doar la locul de muncă, ci în rândul fiecăruia dintre noi. Eficiența grevei depinde de revendicările pe care angajații le înaintează, dar în timpul conflictului de muncă, alte mesaje ce vin din rândul societății civile, pot fi introduse pe agendă.
Totuși, forța protestului, a miilor de profesori care au fost în stradă, dar și a mesajelor de susținere de pe rețelele de socializare, au dus greva într-o direcție de-a lupta pentru finanțarea adecvată a învățământului.
Conflictul colectiv de muncă se declanșează în legătură cu „începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă”, dar pe parcurs, în stradă, varii mesaje se pot alătura mișcării de protest.
