În primii cinci ani, cei mici trebuie stimulați pentru a avea obiceiuri sănătoase de învățare și pentru a se dezvolta armonios psihic și fizic. În acest proces, părinții și educatorii trebuie să coopereze constant și să contribuie la creșterea copilului, explică într-un interviu pentru Școala 9 Helen O’Donoghue.
Directoarea companiei britanice Sunridge Associates, care este specializată în training și consultanță în educație, Helen O’Donoghue colaborează cu instituții atât din Marea Britanie, cât și internaționale. Are o carieră de peste 30 de ani, care include conducerea a două școli cu predare după curriculumul de bacalaureat internațional și oferirea de consultanță pentru 300 de directori de școală din 30 de țări, din Columbia și Peru până în Norvegia, Etiopia și Japonia.
Helen O’Donoghue a fost prezentă în România la Conferința de Educație Timpurie, care s-a desfășurat în săptămâna 24-30 octombrie, la Timișoara, București, Suceava și Chișinău. Opt specialiști în educație au ținut traininguri pentru educatori, învățători și profesori din învățământul primar, sub umbrela tematică „Educația vine din inimă”, cu scopul de integra starea de bine în procesul de învățare. Helen O'Donoghue a conturat pentru participanții din Timișoara, portretul profesorului din secolul XXI și a încurajat învățarea holistică, prin integrarea aspectelor academice cu cele sociale, emoționale și fizice.
Școala 9: Cât de importantă este educația timpurie în viața unui copil?
Primii ani ai unui copil reprezintă fundamentul dezvoltării sale viitoare, oferindu-i o bază solidă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru abilitățile lui de învățare, inclusiv dezvoltarea cognitivă și socială. Cercetările continuă să sublinieze importanța educației timpurii drept un element esențial pentru viitorul succes al copilului.
Copilăria timpurie este cea mai critică perioadă pentru construirea bazelor stării de bine, sănătății și învățării pe tot parcursul vieții. Fiecare nouă experiență, fiecare comportament de învățare pe care copilul îl adoptă poate fi considerat o investiție într-o viață mai prolifică în viitor.
Primii ani de viață sunt ca o explozie de expunere. În primii cinci ani, copiii dobândesc, în medie, două treimi din capacitatea lor de învățare. În această perioadă, se pun bazele conexiunilor utile toată viața și se construiește arhitectura învățării.
În acest stadiu, pot fi observate, atât de natural și holistic, palierele de dezvoltare ale unui copil mic – fizic, emoțional, social și cognitiv. Prin urmare, angajamentele de învățare trebuie să reflecte acest lucru.
-Cum are loc învățarea în cazul copiilor mici?
-Copiii mici învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță. Îi pot urmări și imita pe adulți și pe alți copii din jurul lor, în vreme ce sunt sprijiniți și ghidați de acești adulți. Ei pot să aibă și inițiativă și să înceapă să se autoregleze, să își asume responsabilitatea pentru procesul lor de învățare. Dar există o provocare cognitivă și fizică a posibilității de a-și articula procesul de învățare și dezvoltare în fața celorlalți.
Când privim spre viitor la ce este necesar pentru ca acești mici învățăcei să aibă succes mai târziu în viață, acesta poate fi definit din nou în mod holistic, din perspectivă academică, socială, emoțională și spirituală. Asta poate fi rezumat în următoarele domenii: limbaj – vorbire, ascultare, vocabular și accesarea memoriei; dezvoltarea fizică, socială și emoțională; auto-reglare; funcții executive.
Metode prin care părinții și educatorii pot colabora
-Cât de importantă este colaborarea dintre părinți și educatori?
-Unitățile educaționale de educație timpurie ar trebui să încerce să lucreze în parteneriat cu părinții oricând au posibilitatea. Cooperarea cu părinții este esențială pentru învățare în primii ani ai copilului, pentru ca acesta să aibă beneficii optime din educația sa timpurie.
Părinții sunt primii educatori și își cunosc cel mai bine copilul, însă ei pot să lucreze împreună cu educatorii pentru a dezvolta și a îmbogăți dezvoltarea copilului în această perioadă crucială.
Această colaborare îi oferă copilului un sentiment de siguranță și securitate, văzând că părinții săi se simt confortabil, îi creează un nivel similar de așteptări. În același timp, îi ajută pe părinți să fie la curent cu ce se întâmplă în mediul în care copilul învață și să facă tranziția spre școală mai ușoară, așa încât nevoile de dezvoltare ale copilului să fie împlinite.
-Cum ar trebui să se desfășoare această colaborare?
-Sunt multe căi de a construi acest parteneriat care să-i ajute pe părinți să înțeleagă modul în care copilul se dezvoltă și cum pot să îl sprijine acasă. Printre aceste metode se numără să ții un jurnal zilnic, să citești reviste de specialitate, să participi la sesiuni de informare a părinților, abonarea la newslettere și să menții întâlniri de monitorizare a progresului făcut de copil. Există, desigur, și posibilitatea de a purta conversații informale atunci când aduci sau iei copilul de la grădiniță.
Aceste angajamente sunt cruciale în construirea încrederii și înțelegerii asupra nevoilor de dezvoltare ale copilului. Întâlnirile formale și informale își au rostul lor, e o șansă să obții informații asupra copilului, precum interesele și experiențe lui actuale, ajutându-l să le continue acasă și creându-i șanse să și le extindă. Feedbackul asupra zilei pe care a avut-o copilul nu doar că îl ajută pe părinte să știe ce a mâncat sau ce a făcut copilul lui, dar îi dă și posibilitatea să afle lucruri despre dezvoltarea lui și procesul de învățare.
„Educația timpurie dezvoltă orizonturile intelectuale ale copilului”
-Ce elemente sunt importante în educația timpurie?
-Educația timpurie îi oferă copilului posibilitatea să dezvolte obiceiuri sănătoase și capacitatea de luare a deciziilor și să-și extindă orizonturile intelectuale. Având aceste lucruri în vedere, e important pentru un copil să aibă o dietă adecvată, un program bun de somn și repaus.
-Cum influențează alimentația dezvoltarea unui copil?
-Nutriția adecvată poate avea un impact direct asupra dezvoltării fizice și psihologice a copilului. Alimentația sănătoasă are legătură cu rezultatele funcționale ale copiilor pe măsură ce cresc. Cu alte cuvinte, o dietă nesănătoasă poate duce la îngrășare și la alte efecte negative, dacă copilul nu învață cum să mănânce sănătos în primii ani de viață.
Vorbim și de intensitatea și de durata expunerii la obiceiuri sănătoase de a mânca, atât prin învățare practică, dar și prin exemplele din jur, ce au cu adevărat un impact pozitiv asupra dezvoltării unui copil și care poate avea loc în primii ani.
„Copiii noștri trebuie să știe să folosească tehnologia”
-Cum trebuie să aibă loc interacțiunea dintre părinți și copii? Și în ce măsură ar trebui să li se acorde acces la gadgeturi copiilor, având în vedere că uneori unii părinți fac asta pentru a se putea ocupa de treburi casnice?
-Este important ca părinții să vorbească și să interacționeze cu copilul lor, având în vedere că o întârziere în dezvoltarea limbajului copilului, lipsa stimulării, abilități motorii întârziate, precum și o conștientizare inadecvată a comunicării pot avea consecințe pe termen lung.
În ce privește gadgeturile, copiii noștri sunt nativi digital și, pe cale de consecință, trebuie să le îmbunătățim abilitățile să folosească tehnologia în mod adecvat, oferindu-le un program de timp și informații privitoare la utilizarea în siguranță a gadgeturilor.
Tehnologia poate juca un rol în sprijinirea comunicării timpurii, a limbajului și a alfabetizării. Poate oferi noi oportunități de învățare, prin ebook-uri, aplicații și chiar apeluri video. La fel ca o carte, tehnologia poate fi folosită ca un instrument pentru învățare și joacă, însă nu ar trebui considerată un înlocuitor pentru interacțiunea cu adulții.
Tehnologia poate fi și o cale importantă pentru lectură în cazul anumitor grupuri de copii. Așadar, acționați cu grijă și utilizați gadgeturile ca pe un lucru care îmbunătățește calitatea învățării și a dezvoltării copilului și nu o inhibați.
Cred că aceasta este o conversație importantă în care să implicăm părinții, așa încât ei să înțeleagă pe deplin o parte din impactul negativ al tehnologiei asupra copilului lor, prin dependența excesivă de tehnologie, care joacă rol de babysitter și sursă de divertisment pentru copil.
