Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în 2017 spune că în România 9,5% dintre elevi și-au agresat colegii de școală și 17,9% dintre elevi au recunoscut că au fost agresați de colegi frecvent. Diferențele dintre cifre sunt cauzate fie de faptul că nu toți elevii au recunoscut că i-au agresat pe alții, fie pentru că nu toți elevii consideră aceleași comportamente ca fiind bullying.
Bullyingul este definit ca un comportament de excludere, de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Termenul nu are o traducere exactă în limba română. Bullyingul poate însemna și agresivitate fizică, dar cel mai frecvent se manifestă prin agresivitate psihologică și emoțională. Copilul este umilit în repetate rânduri de colegi, primește porecle răutăcioase și este exclus din grup. Bullyingul diferă în funcție de gen. În cazul fetelor, forma de bullying mai des întâlnită este cea emoțională, în timp ce la băieți este cea fizică.
Am documentat diferite fațete ale bullyingului, de la percepția agresorului – care nu crede că a greșit – și poveștile intime ale câtorva victime (aici și aici) – care nu cred că vor uita vreodată ce s-a întâmplat cu ele – până la perspectiva unui psiholog și acțiunile de prevenire pe care le fac autoritățile în școli – care încearcă să stârnească empatie între elevi. Toate pentru a înțelege mai bine fenomenul și pentru a realiza de ce nu este doar o joacă.
*
După o săptămână de împărtășit povești despre fenomenul bullyingului în școlile din România, de la cum gândește un bully, cum se simt victimele și până la ce fac autoritățile pentru a preveni ca fenomenul să ia amploare, am strâns câteva soluții găsite de instituții de învățământ, dar și de ONG-uri.
Fundația Terre des Hommes Elveția, World Vision România și Salvați Copiii s-au unit prin voluntarii lor adolescenți la finalul anului 2017 pentru a da naștere proiectului „Plan Z – heroes against bullying”. Proiectul a implementat de-a lungul acestui an trei soluții menite să diminueze efectul bullyingului din școli.
1. Telefonul Copilului este o soluție implementată în Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” din orașul Negrești, județul Vaslui, unde adolescenții voluntari au achiziționat un telefon, au înregistrat un mesaj de întâmpinare și au transformat telefonul într-un canal prin care copiii din liceu pot vorbi despre ce li se întâmplă. Teodora Grîu are 15 ani, este clasa a IX-a și a devenit vocea care-i întâmpină pe colegii ei atunci când aceștia sună la Telefonul Copilului. Mesajele înregistrate sunt apoi ascultate de o comisie formată din directorul școlii, un cadru didactic, un psiholog, un polițist, un părinte și un reprezentant al elevilor și încearcă găsirea unor soluții particulare.
ACTURALIZARE APRILIE 2019: Telefonul Copilului nu mai funcționează. Inițiativa a fost un program pilot care s-a terminat și care nu a mai fost continuat de conducerea școlii.
2. Teatru Forum este o altă soluție prin care adolescenții din trupa de teatru Z au pregătit un spectacol intitulat „Ce-ar fi, dacă ar fi...?” Prin conceptul de teatru forum, elevii au jucat o scenă de bullying scrisă de ei și au intrat apoi în dialog cu publicul pentru a găsi o continuare a poveștii. Singura poveste care nu putea fi schimbată era cea a Anei, un personaj al cărui părinți muncesc prea mult și care devine bully cu una dintre colege din cauza asta. Spectacolul s-a jucat în cadrul claselor a VI-a, a VII-a, a IV-a din Colegiul Național Gheorghe Lazăr, București, dar și la Centrul de Teatru Educațional Replika.
3. Roleplay-ul a fost ce-a de-a treia soluție cu care adolescenții voluntari au venit. Convinși că atât colegii de aceeași vârstă, cât și cei mai mici decât ei pot învăța mai bine de la elevi așa ca ei, adolescenții au mers în clasele de-a V-a și de-a VI-a din Școala Gimnazială Bacovia, București, și au făcut jocuri de rol. Au venit cu patru situații diferite, inclusiv cu una de cyberbullying*, și au încercat să-i facă pe ceilalți să se pună în poveste și să-i facă să înțeleagă cum este să fii atât în rolul de agresor, cât și în rolul de victimă. Copiii și-au putut apoi exprima opinia despre cum s-au simțit în fiecare situația, și, deși unul dintre ei a spus că s-a simțit bine în rol de agresor, pentru că s-a putut descărca, a recunoscut de asemenea că înțelege că bullyingul nu este un lucru bun.
Avenor College este o școală privată din zona Băneasa. Eforturile lor de a combate bullying-ul din școli a inclus și comunitatea din jurul școlii, de la părinți la psihologi.
4. Acesta a fost primul an în care Avenor College a organizat un eveniment dedicat bullying-ului la nivelul întregii școlii. Evenimentul „Anti-Bullying Awareness Days”, programat între 12-14 noiembrie, a constat în două zile de discuții, de roleplay și de workshopuri dedicate prevenirii și înțelegerii fenomenului de bullying.
În cadrul evenimentului, elevii de toate vârstele au discutat în orele de PSHE (Personal, social and health education) și în Assembly (activități la care participă elevii de la mai multe clase, pe grupe de vârstă) despre bullying, despre cum apare, ce trebuie făcut pentru a fi prevenit, dar și despre o fațetă relativ nouă a fenomenului, cyberbullyingul.
Ultimul workshop de pe 14 noiembrie a fost unul cu părinții din comunitate și s-a concentrat pe dinamica relațiilor, pe consecințe și soluții, dar și pe exerciții de mișcare.
Școala a definitivat și o Politică anti-bullying, unde este specificat că raportarea unui comportament agresiv se face intern, iar unul dintre angajamentele școlii este ca elevii să fie conștienți că situația lor nu este ignorată. Că nu este totul văzut ca o joacă. Tot în politică este definit ce este și ce nu este bullying, sunt stabilite roluri și responsabilități pentru fiecare membru al echipei, dar și proceduri prin care pot fi abordate diferite cazuri de bullying.
Nu este primul moment în care școala a decis să le vorbească copiilor despre fenomen. În Avenor College copiii învață constant de la psihologi despre existența fenomenului, despre amploarea lui, dar și despre consecințele lui.
*Cyberbullyingul este o metodă de a hărțui deliberat pe cineva prin intermediul tehnologiei, în special cu ajutorul telefonului și al internetului. Agresiunea are deseori loc prin încărcarea unor poze sau clipuri stânjenitoare pe internet fără a cere acordul celeilalte persoane.
Dacă soluția ta nu se află aici, scrie-ne la elena.vaduva@decatorevista.ro. Lista rămâne deschisă și o vom completa pe măsură ce apar soluții noi.
Foto: Avenor College
