Suntem în punctul în care asigurarea calității în învățământ, și în învățământul superior, riscă să devină un slogan, consideră profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. El a oferit publicației Școala 9 o amplă analiză despre ceea ce înseamnă universitatea românească modernă și criteriile de promovare. E o critică a actualelor aranjamente universitare, e un text esențial ce poate genera o polemică. Aceasta este prima parte.
OP-ED. Deputatul AUR Mugur Mihăescu, cunoscut mai ales de la „Vacanța mare”, grupul umoristic care a alimentat sexismul, homofobia și a normalizat violența domestică niște ani buni, a vorbit într-un live pe platforma X, despre educație. Trebuia să participe și Mihail Neamțu să-și zică viziunea despre cultură, iar eu și colega Ioana Pelehatăi de la Scena9 să relatăm, dar și să numărăm de câte ori e menționat suveranismul în discuție. Fără Neamțu, suveranismul a avut zero pomeniri, dar educația… Ei, bine, educația a intrat într-o operație chirurgicală complicată făcută de un om de pe stradă care întâmplător purta halat alb.
Informatica e una dintre materiile pentru care se găsesc greu profesori bine pregătiți, iar un motiv este prăpastia dintre salariile din învățământ și cele din industria IT. Anul trecut, la titularizare, în patru județe, n-a venit la examen niciun candidat. Dintre cei care au participat, aproape 80% nu au reușit să ia peste nota 7, nota minimă pentru a obține un post de titular în învățământ. Proiecția nu e optimistă - până în 2050, peste 75% dintre profesorii de astăzi se vor pensiona. Și pentru a înțelege mai bine tabloul actual, cei care sunt astăzi în pragul pensiei sunt discipolii lui Grigore Moisil.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
