Niciun partid nu-și asumă alocarea a 6% din PIB pentru educație în următorul an, deși Legea Educației prevede acest procent încă din 2011. Este principala critică pe care Societatea Academică din România (SAR) o aduce partidelor care candidează la alegerile parlamentare. SAR evidențiază într-o analiză „bilele albe“ și „bilele negre“ din programele de guvernare pentru educație ale politicienilor care cheamă cetățenii la vot pe 6 decembrie.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
Sunt învățătoare la clasa a II-a, într-o școală din Gârcini, Brașov. Localitate cu una dintre cele mai compacte comunități cu origini rome din Europa. Clasa a doua am început-o cu alfabetul. Doar în 11 dintre familiile elevilor mei există telefon mobil. Chiar și pentru cei care au, este inutil uneori, fiindcă nu există semnal peste tot. Jumătate dintre părinți sunt analfabeți și nu au cum să își ajute copiii la învățarea lecțiilor, online sau offline, iar mulți alții nu se descurcă să-i sprijine nici la exerciții din abecedar.