Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
Magda Roaită este consilier profesional în Franța, țara în care fiecare cetățean primește anual o sumă de bani pentru cursuri de dezvoltare. După un curs de orientare în carieră, și-a dat seama că asta își dorește și ea să facă, să-i ajute pe alții să își găsească locul de muncă ideal, așa că a renunțat la inginerie. Românca are clienți între 20 și 50 de ani pe care îi ghidează, timp de mai multe luni, să-și descopere abilitățile, preferințele, să-și înfrângă fricile și în final, să-și schimbe viața.
Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.