Cele 279 de eleve nigeriene răpite săptămâna trecută de așa-numiții „bandiți“ au fost eliberate, o treime dintre părinții din SUA vor școală online și după pandemie, iar una din cinci școli din Marea Britanie a înființat o bancă de alimente pentru a sprijini copiii din familiile sărace.
„Un asistent educațional nu îi va arăta unui elev doar un status care îi va rămâne toată viața, ci o cale de progres permanentă”, spune Veaceslav Caburgan, unul dintre specialiștii care au dezvoltat aplicația EdNeos. Proiectul intrat în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație, urmărește evoluția elevilor. Mai mult, aplicația bazată pe inteligență artificială le trimite copiilor sarcini, în funcție de materia școlară pe care au nevoie s-o aprofundeze, iar aceștia lucrează cu informațiile până când chiar le înțeleg. Totul ca să mențină intact lanțul de cunoștințe, pentru că „sute de mii de copii au acest lanț fisurat și pentru 42% dintre ei, analfabeții funcțional, lanțul s-a rupt”.
Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.