Mihail Stănescu este student în ultimul an la Electronică, în cadrul Politehnicii din București. A început să participe la concursuri încă din clasele primare, iar interesul pentru competiții nu l-a părăsit nici acum, considerându-le cu totul o experiență educațională: cunoști competitori din toate țările, o nouă cultură și emoțiile competiției te modelează. La cea din Tunisia, de pildă, evaluatorii veneau incognito la standul lor. „Cineva cu un proiect mai puțin calitativ, dar care știe să își vândă povestea iese pe plus”, crede Mihail, care a povestit pentru Școala9 ce îl motivează să se implice în astfel de activități.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Pe lângă școală, mii de copii din România își împart programul între concursuri, ore de pian sau limbi străine, modelling, muzică sau sport. În acest an pandemic, copiii au învățat, pe lângă lecțiile din programa școlară, cum să trăiască departe de colegi, de prieteni, de scenă, de podium, fără activități extracurriculare. Școala 9 vă prezintă povestea a trei copii pasionați de karting și de muzică și au încercat să nu-și abandoneze hobby-urile nici în pandemie. Și asta i-a ajutat să depășească un an care a lăsat cicatrici psihologice la copiii și tinerii din toată lumea.