Tinerii care au luat examenele naționale din închisoare. „Credeam că având 25 de ani, timpul este deja pierdut”

Tinerii care au luat examenele naționale din închisoare. „Credeam că având 25 de ani, timpul este deja pierdut”

Peste 2000 de deținuți au făcut anul trecut școală în penitenciar, de la clasa întâi până la facultate. 11 au dat Evaluarea națională și bacalaureatul. Școala 9 a vorbit cu doi tineri de la Penitenciarul Jilava care și-au luat examenele la peste zece ani de când au abandonat școala. Amândoi spun că știrile despre cât de mulți elevi pică la examene în fiecare an le-au știrbit încrederea. După examen s-au mirat cât de ușor a fost. O poveste despre încredere și nevoia de a visa.

16.12.2021

Text și video: Andreea Archip Foto: Vlad Chirea

Pe 22 iunie 2021, vara încă nu venise în București, asfaltul nu fusese încă încins și vânzările la înghețată erau sub așteptări. Peste noapte plouase, pe stradă erau bălți în care puteai să-ți pui la punct ținuta. Meteorologii nu puteau trece cu optimismul lor maximele zilei peste 18 grade. Vrancea se lupta cu inundațiile. În calendarul ortodox, se serba cu cruce roșie Sfântul Ioan de la Suceava, zi în care oamenii din părțile Moldovei abia  ridică un pai de jos, de frica furtunilor cu grindină.

Grupul de comunicare strategică a Guvernului anunța 42 de cazuri noi de Covid-19 și 72 de morți.

Suporterii de fotbal britanici primeau vestea că ar putea ca până la 60 de mii dintre ei să participe la meciuri pe Wembley, pentru semifinala și finala Euro 2020. China decidea să își mențină granițele închise încă un an.

Niciuna dintre aceste știri nu ajunsese în celula lui Lucian Iordache de la Penitenciarul Jilava. Bărbatul de 25 de ani avea un gol în stomac de cum s-a ridicat din pat. Oricum nu dormise prea bine. O altă știre i-a tot sfredelit ca o bormașină zilele: 24% din absolvenții de clasa a opta nu au reușit să ia 5 la Evaluarea națională cu un an în urmă. Un sfert.

La Jilava nu are voie cu smartphone pe care să scroll-eze de dimineață pe rețelele de socializare, ca alții de vârsta lui, deci n-avea să-i vadă pe reporterii postați în fața curților școlii decât după-amiază, la televizor. Fiindcă la televizor el și ceilalți deținuți au acces.

Îi păsa de promovabilitatea de la examen fiindcă în acea zi de 22 iunie avea și el să treacă prin primul examen din viața sa – Evaluarea națională. Un examen pe care ar fi trebuit să-l dea acum zece ani, dacă nu se împrietenea cu cine nu trebuie și în definitiv, nu ajungea la pușcărie.

Pe lângă teama de subiecte, mai era și anxietatea că după un deceniu va sta din nou într-o bancă, printre puști spre care avea să se uite poate cu ceva invidie, dar și cu superioritatea pe care ți-o poate da doar școala vieții, această pregătire informală căreia societatea românească îi dă valoare de Magna cum Laude.

„Ce subiecte au primit elevii la Limba Română la Evaluarea națională 2021” era un titlu prezent pe toate site-urile de știri. Dacă dădeai click pe știre până la ora 11, n-aveai nici pe departe să afli subiectele. E un truc la care recurg publicațiile ca să nu piardă întâietatea în topurile Google. Subiectele apar abia în jurul prânzului, de la vreun centru de examen din țară și atunci se face completarea.

Lucian a ajuns o dată cu ceilalți la școala unde era repartizat, adus de mașina penitenciarului, umăr la umăr cu educatorul lui care l-a supravegheat prin ușa deschisă și în sala de examen.

Trei zile mai târziu a urmat proba la matematică. Apoi rezultatele. A luat 5.50. Admis.

Lucian Iordache, în curtea penitenciarului Jilava

Dreptul deținuților la educație 

Soarele de amiază e orbitor. Pe alee, câțiva băieți își fac plimbarea cu bicicleta. Natura pur și simplu pocnește de optimism, peluza e încă verde, copacii au burțile văruite la linie, sunt flori peste tot. Ca într-un campus universitar din filmele americane. Dacă îți ridici privirea, dai însă peste gardurile înalte, cu sârmă ghimpată la capăt. Suntem la Penitenciarul Jilava, unde Lucian și Augustin sunt închiși, fiecare pentru fapte care ar dori să nu le definească viețile de acum încolo, așa că preferă să nu le pomenească.

Cei doi tineri stau cu mâinile pe genunchi, cuminți, ca într-o sală de clasă. Sunt emoționați. La fel cum au fost și în ziua examenelor naționale. De data asta povestesc presei cum a fost. Așa cum o școală își evidențiază elevii de care sunt mândri la panoul de onoare, așa și ei au fost scoși în față să își povestească reușita. Să vorbească pozitiv despre viețile lor.

Lucian Iordache a dat Evaluarea națională la 25 de ani, iar Augustin Popescu a reușit să ia Bacul la 36, după ce și-a terminat liceul tot după gratii. Acum se pot gândi deja la studenție, aia adevărată, nu din argoul pușcăriilor. Fiindcă în „limba” deținuților, „studenții” sunt cei la prima condamnare cu închisoarea, „grădinița” este școala de reeducare pentru minori și „școala” este secția de poliție, potrivit „Dicționarului de pușcărie”, de Viorel Horea Țânțaș.

Cei doi au fost elevi adevărați, adică au uzat de un drept universal pe care îl au toți oamenii din lumea asta, inclusiv persoanele private de libertatea - dreptul la educație.

Anders Breivik, norvegianul care a ucis 77 de tineri pe insula Utoya în 2021, este student la Științe politice la Universitatea din Oslo. Deși confruntați cu o problemă de moralitate, profesorii norvegieni au subliniat că a fost mai important principiul din spatele dreptului la educație și l-au acceptat ca student. Specialiștii vin cu un alt argument: școala ajută reabilitarea. În plus, educația a fost introdusă în penitenciare din toată lumea încă din secolul al 19-lea.

Anul școlar trecut au mers la școală în penitenciarele românești 2058 de persoane, adică 9% din total. Cei mai mulți, 46%, sunt la gimnaziu. Există după gratii și cinci studenți.

Deținuți cu psihologul lor, la Jilava

„Nu mă așteptam să fie chiar așa simplu”

„Având în vedere că nu mai studiasem de aproape zece ani de zile și fiind un pic sceptic când mi s-a propus să mă înscriu la școală, examenul a fost destul de ușor. Adică nu mă așteptam să fie chiar așa simplu”, spune Lucian, care a trecut cu 5,50 examenul de la finalul clasei a opta. Abandonase școala la 13 ani, când era într-a șaptea.

Examenul l-a dat alături de ceilalți candidați din libertate, la un centru de examen. A fost însoțit de educatorul de la penitenciar care nu a intrat în sala de examen, dar l-a supravegheat în permanență prin ușa deschisă.

„Am avut o situație familială destul de complicată, adică abuzuri și multe altele și n-am putut să mă concentrez. Părinții mei erau mult mai preocupați să se certe între ei decât să mă educe pe mine și fiecare se răzbuna oarecum pe mine”, povestește tânărul. A căzut pradă repede unui anturaj care în final l-a trimis la pușcărie. „Văzând că prietenii, prieteni între ghilimele, îmi oferă alinarea de care aveam nevoie, m-am orientat mai mult către ei și să-mi petrec timpul mai mult cu ei decât să merg la școală să învăț ceva. Eram inconștient, nu fusesem educat în așa fel încât să fiu conștiincios, să înțeleg beneficiile pe termen lung ale școlarizării.”

Educatorul și psihologul din penitenciar au stat de capul lui să își reia studiile. „Nu aveam destulă încredere în mine. Să dau examenul de capacitate m-am decis cam în ultimul moment”, povestește Lucian.

A fost surprins să vadă pe parcursul orelor că unele noțiuni îi rămăseseră în minte, chiar și după atâția ani. „Văzând că îmi aminteam oarecum de anumite exerciții la matematică, la română, am căpătat încredere. Dar în privința examenului eram nesigur pentru că știam că se dă din toată materia, începând din clasa a cincea până într-a opta.”

Acum, Lucian deja se gândește la liceu și nici gândul de a face facultate nu mai e atât de depărtat.

 „Cred că examenul cel mai mult m-a ajutat să-mi recapăt încrederea că pot să învăț, că timpul nu este pierdut. Eu credeam că am 25 de ani și că timpul este deja pierdut, având în vedere că am renunțat în clasa a șaptea la școală.” - Lucian, elev

„Fiul meu e în clasa a treia și eu am cu două clase mai puțin decât el”

La nivel național, 8 tineri din penitenciar au luat evaluarea națională și trei bacalaureatul. Nu există date cu privire la numărul total al celor înscriși să dea examenele.

În Penitenciarul Jilava, în fiecare an, 1 din 10 deținuți alege să facă școală. Ofițerul educator Alexandru Marin crede că un motiv important pentru care își umplu timpul cu lecții sunt și zilele câștig. Un an școlar în regimul penitenciar scurtează cu 30 de zile perioada până la prezentarea în fața comisiei de eliberare condiționată. Adică nu se scad zile din pedeapsă, ci până când cazul lor va fi reexaminat. Mulți au în gând să-și ia carnetul de conducere.

Educatorul Alexandru Marin

Foto: Educatorul Alexandru Marin

Există și cei care pur și simplu vor o viață mai bună după eliberare și înțeleg că doar prin educație o pot obține. „Am avut un deținut care mi-a spus când a venit să se înscrie: am 36 de ani, fiul meu e în clasa a treia și eu am cu două clase mai puțin decât el!”, își amintește educatorul.

Alexandru Marin e mândru de deținuții care se țin de școală pentru că în penitenciar condițiile de învățare sunt mult mai limitate. „Comparativ cu elevii de afară, condițiile sunt un pic vitrege, ei nu au acces la atâtea informații cum avem noi odată ce ieșim pe poarta penitenciarului. Trist e că în afara penitenciarului elevii de 18 ani, cam 40-45% pică la examenul de Bacalaureat la fiecare sesiune”, spune acesta.

Din cei 106 deținuți de la Jilava care s-au înscris la școală, 44 au și trecut în anul următor. Cursurile pentru gimnaziu și liceu sunt comprimate în câte trei săptămâni pe semestru. Asta înseamnă că doar șase săptămâni pe an fac școală ghidați de un profesor, în restul timpului e studiu individual, mai ales dacă vor să-și dea și examenele.

„M-au descurajat știrile, crezând că e un examen foarte greu”

Augustin Popescu are 36 de ani și a făcut ultimele trei clase de liceu în penitenciar, dar n-avea deloc în gând să-și dea și bac-ul. „La început nu am acordat o importanță așa mare studiilor, deoarece în penitenciare nivelul de școlarizare este scăzut, adică persoanele care se află aici nu au foarte multe clase. La un moment dat am întâlnit persoane care aveau mai multă școală ca mine și m-am simțit puțin inferior și am decis să îmi reiau studiile”, spune tânărul. Un coleg de celulă care i-a devenit bun prieten este profesor universitar și îndemnul lui a cântărit greu în decizia de a se înscrie la examen. I-a spus întruna să încerce.

„Tot am observat la televizor, de la an la an, numărul celor care promovează este destul de mic și nu aveam încredere în puterile mele. M-au descurajat știrile, crezând că e un examen foarte greu”, spune Augustin. A avut mari emoții în ziua de examen. A reușit să abordeze doar primele două subiecte. „Particularitățile unui personaj dintr-o nuvelă învățată” este subiectul care i-a dat bătăi de cap și la care n-a scris nimic. A luat notă de trecere totuși – 6.12.

Augustin Popescu, deținut la Jilava

Foto: Augustin Popescu a terminat liceul la Penitenciarul Jilava și a luat examenul de bacalaureat

Tot colegul lui profesor îl bate acum la cap să dea la facultate și cel mai probabil, până când își va finaliza pedeapsa va avea și o diplomă de licență în Agronomie.

Psihologul Ion Daniel Zaharia încearcă în ședințele individuale și de grup să-i convingă pe cât mai mulți să facă școală. „Majoritatea deținuților se plâng că nu aveau interes pentru școală din cauza resurselor materiale puține și dezinteresului pe care ei îl regăseau în familia de bază, dar și a preocupărilor pe care au început să le aibă în adolescență”, spune acesta. După ce fac mici progrese, psihologul observă cum deja încep să-și vadă altfel viața de după detenție.

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

detinuti scoala, scoala pentru detinuti, examen inchisoare, dreptul la educatie detinuti

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile