Vă amintiți marșul profesorilor de pe pasajul Basarab? (Op-ed)

Vă amintiți marșul profesorilor de pe pasajul Basarab? (Op-ed)

Deseori vedem politicieni care transmit mesaje în spațiul public în zilele de absolvire, de examen, sau de început de an școlar. Totuși, câte din aceste mesaje sunt pur mediatice și câte sunt însoțite de politici publice și propuneri reale, care asigură un învățământ de calitate?

12.06.2024

de Ariana Dudună

Fac parte din generația de elevi care a trecut prin criza COVID-19, greva profesorilor, dar și prin dezbaterile reformelor România Educată. Am terminat liceul săptămână trecută și mă pregătesc să plec din țară, iar în acest context, mesajul ministrul educației, Ligia Deca, transmis prin intermediul rețelei de socializare Facebook către absolvenții generației mele, s-a simțit ca un duș rece referitor la educația din România:

„Absolvenților de liceu, în ziua absolvirii lor

Aveți încredere în ceea ce sunteți, în ceea ce vă face unici și în ceea ce puteți deveni!

 Fiți demni și nu încetați să credeți în puterea voastră de a schimba lumea - nimeni și nimic nu trebuie să vă convingă că nu e în puterea voastră să o faceți mai bună! Este! 

Îmi doresc să văd lumea transformată de spiritul vostru critic constructiv, de valorile și de viziunea voastră pentru viitor!” 

Atunci când autosuficiența și complexul eroului înlocuiesc profesionalismul și competența, ironia și cinismul din spatele acestor mesaje trec neobservate de cei care le transmit și de susținătorii de care se înconjoară. Am participat la greva profesorilor, la protestele din București și din Constanța, dar și la negocierile de la Cotroceni. Dacă profesorii mi-au transmis atunci o lecție de demnitate atunci, fiind unul din principalele sloganuri ale grevei, apelul la demnitate al Ligiei Deca îmi transmite o altă lecție: cea a nepăsării și a incompetenței.

La un an de la greva profesorilor, mult promisul și așteptatul proiect al noii legii a salarizării nu a apărut nici până acum, deși ar fi trebuit adoptat până la sfârșitul anului trecut. Măririle salariale promise atunci de Guvern începând cu 1 ianuarie 2024 sunt de negăsit, iar per total profesorii participanți pare că abia au reușit să își recupereze banii pierduți în timpul grevei. Lipsa de reacție a liderilor de sindicat și a profesorilor în contextul nerespectării promisiunilor Guvernului par să sugereze ori creșterea apatiei civice, ori creșterea slăbiciunii. Momente precum marșul pe pasajul Basarab mi-au rămas întipărite în minte atât ca un exemplu de curaj, cât și de eșec.

Puterea tinerilor de a schimba ceva devine un clișeu, în condițiile în care fiecare propunere sau inițiativă a tinerilor de a produce o schimbare reală în sistemul de învățământ în ultimii ani a fost primită cu ostilitate de Minister. 

Consultarea publică în elaborarea actelor normative pare a fi un principiu străin pentru Ministerul Educației, fiind înlocuit de o lipsă de transparență profund înrădăcinată în întreaga instituție, de la funcționari și directori la aparatul politic. Practici precum încălcarea Legii nr. 52/2003 sau refuzul motivării actelor normative sunt la ordinea zilei în Ministerul Educației, acesta fiind recent învins în instanță de elevi tocmai din refuzul comunicării unor informații referitoare la respectarea principiilor de transparență.

În contextul elaborării Legii învățământului preuniversitar, cel mai mare proiect de reformă inițiat în ultimii 20 de ani, Ministerul Educației a transmis în mod clar mesajul că nicio politică publică pentru noi, tinerii, nu va fi elaborată împreună cu noi. Amendamentele și criticile legitime la noile legi au fost ignorate de Ministerul Educației, care a ales să se plaseze contra puterii tinerilor de a produce schimbare, iar măsuri nepopulare profund contestate de societatea civilă și de elevi, precum dubla admitere la liceu, au fost aprobate fără probleme.

Lipsa de transparență a Ministerului a atins un punct culminant când mi-a fost refuzat accesul, împreună cu colegii mei, la dezbaterea privind proiectul noilor legi de la Constanța, ce-i drept, nu în timpul mandatului Ligiei Deca. În urma modificării proiectelor, însă, doamna ministru a refuzat reluarea consultărilor publice, deși procesul inițial de consultare publică a fost viciat și legea obliga la reluarea sa, după cum am explicat aici.

Recent, Ministerul Educației a ajuns să refuze consultarea elevilor până și în elaborarea proiectului noului Statut al Elevului, act normativ a cărui primă variantă, promulgată în 2016, a trecut prin consultări extinse și profunde cu elevii în perioada elaborării, având un istoric în acest sens. Astfel, în urma propunerii unui nou proiect de statut de către asociații ale elevilor, împreună cu organizația Salvați Copiii, ministrul educației Ligia Deca a refuzat să îi primească pentru a discuta asupra proiectului.

Finalul mesajului doamnei ministru, în care adresează o apreciere la adresa spiritului critic al elevilor și absolvenților de liceu, dovedește o ipocrizie cruntă, fiind într-un dezacord total cu politicile publice pe care le-a promovat. 

Astfel, la nivelul Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, ministrul educației a încercat să blocheze activitatea organizațiilor locale independente de elevi, organizații care de multe ori au fost incomode pentru Minister din cauza criticilor aduse proiectelor elaborate de Minister și a implicării în acțiuni de litigare strategică cu Ministerul. Astfel, la nivelul noii legi a fost prevăzută o condiție abuzivă de reprezentativitate „la nivel național” asupra asociațiilor de elevi, în cadrul articolului 105 alin. (5), o condiție care pe de o parte contestă reprezentativitatea societății civile într-un mod antidemocratic, iar pe de altă parte pare să propună un model de sindicalizare a organizațiilor de elevi, măsură specifică regimului comunist. 

La nivelul dezbaterilor din Camera Deputaților asupra noilor legi, ministrul educației a justificat această măsură prin frica de litigii împotriva Ministerului Educației, spunând că la momentul actual trei elevi care își înființează o asociație pot da în judecată Ministerul. Astfel, ministrul educației a contestat public însăși ideea statului de drept, că orice cetățean vătămat într-un drept al său se poate adresa instanțelor de judecată.

Frica de litigii a ministrului este însă una legitimă, având în vedere numărul mare de acte ilegale pe care Ministerul le emite în fiecare an. Un exemplu bun este OUG nr. 50/2021, ordonanță care a tăiat gratuitatea elevilor navetiști, declarată neconstituțională după ce elevii au învins Ministerul Educației la CCR. În contextul apropierii termenului de la CCR, ministrul Ligia Deca nu a ezitat să își arate aprecierea față de spiritul critic al elevilor care a dat în judecată instituția pe care o conduce, aprobând o nouă OUG cu text aproape identic pentru a bloca efectele unei viitoare victorii la CCR, lucru care s-a și întâmplat.

Astfel, deși ministrul Ligia Deca afirmă că își dorește să ne vadă pe noi, tinerii, schimbând lumea prin spiritul nostru critic, prin valorile și prin viziunea noastră despre lume, politicile pe care le propune și acțiunile sale dovedesc în mod repetat că se poziționează ferm contra acestui spirit critic, încercând să îl cenzureze și blocheze, dar și contra viziunii noastre despre lume. 

Ipocrizia și incompetența Ministerului Educației reprezintă unul dintre motivele pentru care am ales să plec din țară, și peste jumătate din copiii din România contemplă să facă aceeași decizie ca mine. În acest context, nu postări pe Facebook și sloganuri clișeice ne vor convinge să rămânem, ci o reformă reală a educației, politici reale de tineret și o cultură a transparenței instituționale.

Ariana Dudună


Ariana Dudună este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național Mihai Eminescu din Constanța, urmând să își continue studiile universitare la Universitatea Stanford. În perioada 2021-2023 a fost președintele Asociației Elevilor din Constanța, luptând pentru dreptul la transport gratuit al elevilor navetiști, participând la dezbaterile parlamentare asupra Legii învățământului preuniversitar și la negocierile de la Palatul Cotroceni din timpul grevei profesorilor.

CUVINTE-CHEIE

greva profesori statut elevi reforma ariana duduna

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile