Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.
Papa Francisc a transmis un mesaj video în cadrul evenimentulul Global Compact on Education care a avut loc la joi, 15 octombrie. Suveranul Pontif subliniază faptul că educația este antidotul natural al culturii individualiste și că este nevoie de o regândire a școlii, astfel încât să transmită valori potrivite lumii în care trăim. Papa Francis a reluat ideea „culturii deșeurilor”, tradusă ca fiind goana după material care distruge „fără cap și fără inimă” resursele Planetei, pe care o blamează.
„Educația este una dintre căile cele mai eficiente pentru a umaniza lumea și istoria”, a mai spus Suveranul Pontif, la întrunirea de la Pontificia Università Lateranense. Școala 9 redă fragmente din discursul său.