O profesoară de engleză din Timișoara le dă ocazia elevilor să pună și să-și pună întrebări despre ce se întâmplă în țară acum. Sunt prea mici să voteze, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să dezbată și să-și verifice credințele.
În timp ce părinții de la sate au început să caute școli în orașele apropiate pentru copiii lor și zeci de unități de învățământ de la țară își pierd personalitatea juridică fiindcă nu mai au elevi, în comuna Mihai Viteazu din Cluj lucrurile stau invers. Elevii care plecaseră să învețe la școli din Turda, oraș la 6 kilometri distanță, s-au întors în comună. Școala a devenit o atracție și pentru copiii din comunele învecinate, dar și pentru cei de la oraș, astfel încât acum are cu 20% mai mulți elevi în catalog. Daniela Arion, directoarea școlii, povestește cum a ajuns aici.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.