Aproape 40% dintre români își schimbă telefonul o dată la 2-3 ani, cam atât de des își înlocuiesc și periuța de dinți sau pieptenele de păr. După ce nu mai sunt utilizate, cele mai multe dintre acestea ajung la gunoiul care poluează și crește emisiile de dioxid de carbon, ducând la încălzirea globală. Un ceh pasionat de sustenabilitate vede o lume în care aceste deșeuri nu rămân deșeuri, ci sunt refolosite și își găsesc o nouă viață prin alte întrebuințări.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
„Ce facem cu școlile?” e o întrebare globală. Cercetătorii britanici le-ar deschide, alții le-ar mai ține închise o vreme. În condițiile astea decizia se mută la autorități, dar și aici abordarea diferă de la țară la țară.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
