„Trebuie să mă reapuc de mers la sală, după ce începe școala”, îmi scrie azi, o colegă, pe Whatsapp. „Sau cel puțin să mă apuc să fac 10.000 de pași pe zi.” Este adevărat, perioada sărbătorilor de iarnă și vacanța din această perioadă ne fac, pe unii dintre noi, să stăm mai mult acasă, să mâncăm poate mai mult decât de obicei și să facem mai puțină mișcare. Aplicațiile pe care le avem pe telefoanele și ceasurile inteligente ne amintesc acest lucru, iar printre rezoluțiile de Anul Nou pe care le formulăm se află și aceasta: la anul voi face mai mulți pași sau voi face mai multă mișcare.
În laboratoare cu computere de ultimă generație, elevii învață folosind drone sau realitatea virtuală. În clubul liceului, două echipe își pregătesc roboții pentru un concurs, iar puștii de clasa a V-a fac primii pași în programare avansată. Școala 9 a fost la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, a cărei directoare, Adina Romanescu, crede în adaptarea educației la tehnologia de azi, dar și la nevoile de dezvoltare personală a elevilor. Împreună cu echipa ei de profesori a dezvoltat în ultimii ani mai multe proiecte cu fonduri europene de peste 1 milion de euro.
Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.