În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Radu Ticiu este antreprenorul care a dus conceptul CoderDojo la Timișoara și a creat o rețea de învățare gratuită pentru copii și adolescenți interesați de programare și tehnologie, în general. Au sesiuni săptămânale, incluzând prezentări, interacțiuni cu experți din diferite domenii, vizite de studiu, dezvoltă proiecte și participă la competiții internaționale sau târguri de știință. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta explică de ce crede că învățarea științelor este cea mai eficientă armă contra fake news și cea mai valoroasă achiziție pentru noile generații.
Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”