Am fost observator la vot într-o secție din Malaga la alegerile din 9 iunie. Voiam de mult, dar abia am aflat de Funky Citizens și de faptul că poți pune umărul în felul ăsta la democrație. Unul din 16 pe diaspora, din 500 în total. Sună „big” poate, nu mă îmbăt cu apă rece. Dar am 25 de ani, am votat până acum de patru ori și îmi doresc, idealist, să fac ceva pentru o administrare mai bună a țării. Iată o poză a micii Românii din Spania, așa cum am surprins-o eu în acea secție de vot care a adunat români din Timișoara, București, Mizil, Hunedoara, Brașov și Malaga.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.