Sistemele educaționale nu abordează gravitatea crizei climatice în programele școlare și profesorii nu sunt pregătiți să le abordeze la ore, avertizează UNESCO, principala agenție care se ocupă de educație în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Mesajul a fost transmis înainte de prima reuniune comună a miniștrilor mediului și educației în cadrul summit-ului pentru climă COP26, de la Glasgow.
Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.
Anul 2022 a fost unul plin de acțiune pe scena științifică. Am reușit să deviem un asteroid, am reușit să facem computerele să scrie texte complexe, am văzut universul cum nu l-am mai văzut niciodată prin lentila telescopului James Webb și am reprodus fuziunea nucleară cu succes, adică am reușit să facem ce până acum puteau doar stelele. Și ca să înțelegeți cât de importante sunt aceste lucruri pentru omenire, aveți un indiciu în formularea mea: „am reușit”, „am făcut”. Ne adjudecăm cu toți, lingvistic, și apoi în viața de zi cu zi, reușitele științei. Sunt ale noastre, ale tuturor. Să nu uităm însă că, întâi de toate, sunt ale cercetătorilor încăpățânați și temerari și ale guvernelor care le dau banii și scena să facă asta. În prima zi din 2023, să ciocnim pentru ei!