Clasă

Cât ajută uniforma climatul de egalitate din școală: „Dacă tratezi elevii la fel, nu înseamnă neapărat că îi tratezi corect”

Uniformele îi ajută pe elevi să se concentreze asupra exercițiilor în clasă, pentru că le e distrasă atenția mai puțin, arată studii recente. Dezbateri cu argumente pro și contra uniformă la elevi au tot avut loc în întreaga lume. În România, chiar anul trecut Parlamentul a respins un proiect care prevedea ca aceasta să fie obligatorie. O profesoară de sănătate publică din Noua Zeelandă explică de ce nu merită cheltuiala unei ținute școlare. 

O româncă îi ajută pe francezi să își aleagă cariera potrivită. „Aici e respectul față de persoană, nu față de meserie”

Magda Roaită este consilier profesional în Franța, țara în care fiecare cetățean primește anual o sumă de bani pentru cursuri de dezvoltare. După un curs de orientare în carieră, și-a dat seama că asta își dorește și ea să facă, să-i ajute pe alții să își găsească locul de muncă ideal, așa că a renunțat la inginerie. Românca are clienți între 20 și 50 de ani pe care îi ghidează, timp de mai multe luni, să-și descopere abilitățile, preferințele, să-și înfrângă fricile și în final, să-și schimbe viața. 

Editorial. Uneori îți vine să zici că Rita c’est moi

„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”

Cu toții cred că ați avut momente în care v-a reținut atenția un serial și ați făcut binging (nu, nu căutați termenul în DEX, nici în DOOM, nu o să-l găsiți; expresia a face binging a fost consacrată de o reclamă a unui operator de telefonie și își are rădăcinile în binge-watching, concept apărut la finalul secolului al XX-lea). Adică ați avut chef să vă uitați pentru o perioadă lungă de timp la filme sau să urmăriți în maraton toate sezoanele serialului proaspăt descoperit. 

Copiii care pot face calcule mai repede decât poți tasta la calculator. Echipa care reprezintă România la concursul internațional de aritmetică mentală

Aritmetica mentală, o disciplină puțin cunoscută în România, are o mână de adepți care au rezultate la nivel internațional. O echipă de 11 copii ne va reprezenta  la un concurs, pe 11 februarie, în Dubai. Se antrenează la început cu un abac și apoi reușesc să facă în minte adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri de ordinul sutelor de mii.

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice. „Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor. 

Profesoara de istorie din Timișoara care predă și la stat și la privat. „Și într-un mediu, și în celălalt, profesorul face diferența”

Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.