Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Din cinci județe ale Moldovei, codașe la vaccinare, doar în unul singur, Neamț, se va face testarea elevilor în școli. În restul s-a decis ca părinții să aibă această responsabilitate. În Vaslui și Botoșani, de pildă, toți elevii vor trebui să fie testați acasă. Decizia a fost luată în consiliile de administrație ale școlilor, în care părinții reprezintă maximum 30% din componența totală. Asociațiile acestora spun că marele test de fapt este cel al monitorizării rezultatelor testării.
„Studiul“ publicat, luni, de sindicatele din educație ale Federației „Spiru Haret“ despre percepția cadrelor didactice legată de vaccinarea împotriva COVID - 19 nu respectă regulile de bază ale unei cercetări sociologice. Așadar, rezultatul care arată că 56,3% nu vor să se vaccineze nu este reprezentativ pentru cei peste 200 de mii de profesori din România, explică sociologii Mircea Kivu și Cătălin Stoica. Mai mult, aceștia spun că modul în care a fost formulată întrebarea e posibil să le fi sugerat răspunsul respondenților.