Am 23 de ani și sunt învățătoare în una din cele mai mari comunități compacte cu origini rome din Europa, unde curierii nu vin pentru că aici sunt „oameni răi”. Am în clasă 24 de năzdrăvani, pe care încerc să-i motivez să vină la școală în fiecare zi. „Ești cea mai bună doamnă”, îmi spun mereu. Uneori de mai multe ori pe oră. Nu pot să aleg un moment petrecut în acești doi ani pe care să îl povestesc. Nu știu dacă am fost mai mândră de ei atunci când au citit primul cuvânt sau atunci când am mers la teatru, iar cei de acolo ne-au zis mirați: „ce cuminți sunt!”
„— Doamne, măi femeie, Doamne [...] zicea tata, văzând-o aşa de ahotnică pentru mine. Dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi, după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. [...] Oare Grigore a lui Petre Lucăi de la noi din sat pe la şcoli a învăţat, de ştie a spune atâtea bongoase şi conăcăria pe la nunţi? Nu vezi tu că, dacă nu-i glagore-n cap, nu-i, şi pace bună!”
REZOLVAT PODCAST 2. Când vorbim de abandon școlar, adesea ne uităm cu un deget acuzator către școală. Deși unitățile de învățământ pot face multe lucruri să-i sprijine pe elevi, e nevoie ca toate instituțiile să lucreze împreună pentru a ajuta familiile vulnerabile. Asta înseamnă asistență socială, asistență medicală și consiliere școlară, așa cum UNICEF a pilotat deja în mai multe zone din țară cu rezultate. În al doilea episod din podcastul REZOLVAT, Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România vorbește despre modurile de intervenție care aduc rezultate în creșterea incluziunii școlare.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
