Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
Pentru elevii cu dificultăți de scriere și citire, peste care s-a așezat praful vacanței de vară, orele de recuperare sunt esențiale înainte de intrarea în noul an școlar. Școala 9 a asistat la o astfel de clasă, la școala din Sânpetru, Brașov, unde șapte elevi de clasa a II-a încearcă să răzbească prin materia de anul trecut. Învățătoarea Ramona Crețu, deși are un singur an în sistem, a înțeles nevoile elevilor ei și i-a adus pe o parte în bănci cu două săptămâni înainte de primul clopoțel: „În vacanțe adesea are loc un regres, mai ales în cazul copiilor cu dificultăți la scris și citit”.