Rata de promovare a Bacalaureatului a fost de 75% anul acesta, a doua cea mai mare din ultimul deceniu. Notele de 10 au fost de patru ori mai puține decât anul trecut, în timp ce au crescut mediile între 6,50 și 9.
În 50 de licee, rata de promovare a fost zero, iar numărul școlilor fără copii care să susțină și să ia Bacul s-a dublat în ultimii patru ani. Cei mai mulți elevi care nu au luat Bacul sunt absolvenți ai liceelor tehnologice.
Privim notele de la Bacalaureat ca la criteriul suprem de evaluare a calității educației. Dar rata de promovare la aceste examene care închid ciclul de învățământ preuniversitar nu reflectă neapărat performanța copiilor. Pentru a o înțelege, trebuie analizată luând în calcul elementele care au influențat-o.
Am vrut să privim rezultatele examenelor de la Bacalaureat într-un context mai larg și să vedem cum a arătat școala, în ansamblul său, pentru generația care a absolvit în 2023.
Generația celor 15 miniștri
Cei care au dat Bacalaureatul în 2023 sunt parte din generația intrată în clasa I în anul școlar 2011-2012, respectiv în clasa a IX-a în 2019-2020. Printre candidații la Bac de anul acesta mai sunt, într-un procent foarte mic, și tineri din promoțiile anterioare care fie nu au dat examenele, fie le-au dau din nou.
De la vârsta la care au intrat la școală și până acum, copiii au prins mandatele a 15 miniștri ai Educației. 15 oameni care au venit cu propriile reforme, proiecte și idei în ceea ce privește funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar. Unele au fost implementate, altele, nu, dar tot au creat ecouri în școală.
Miniștrii care s-au rotit la conducerea Educației:
- Daniel Funeriu (decembrie 2009 - februarie 2012, PDL)
A venit cu o nouă lege a Educației, prin care a introdus clasa a IX-a la gimnaziu și a făcut învățământul obligatoriu de 10 clase. Tot în lege a prevăzut dezvoltarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a introdus obligativitatea ca profesorii să aibă un master didactic, iar învățătorii să aibă studii superioare. De asemenea, a introdus camerele de supraveghere la examenele naționale.
- Cătălin Baba (februarie - mai 2012, PSD)
- Ioan Mang (7 mai - 15 mai 2012, PSD)
A demisionat după acuzațiile de plagiat.
- Liviu Pop (mai - iulie 2012, independent, apoi iunie 2017 - ianuarie 2018, PSD)
A desființat prin ordin de ministru Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și a introdus editura unică pentru manualele școlare.
S-a remarcat prin nenumărate gafe și i-a rămas porecla „genunche” în spațiul public. L-a aparat pe premierul Victor Ponta în 2012 în scandalul plagiatului. A afirmat, de asemenea, în plenul Senatului că „greșelile se pot corecta, erorile nu”.
- Ecaterina Andronescu (iulie - decembrie 2012 și noiembrie 2018 - august 2019, PSD)
În ambele mandate a susținut Bacalaureatul profesional pentru absolvenții de liceu care nu trec examenele din prima sesiune.
- Remus Pricopie (decembrie 2012 - decembrie 2014, PSD)
A făcut clasa a XI-a obligatorie și a adus aproape 100 de modificări la legile educației, printre care: Bacalaureatul în trei sesiuni, pentru „a întinde o mână de ajutor către toți elevii, iar doctoranzii să urmeze cursurile și la fără frecvență”.
- Sorin Cîmpeanu (decembrie 2014 - noiembrie 2015, independent, și decembrie 2020 - septembrie 2022, PNL)
A susținut introducerea unei noi Legi a Educației și a inițiat controversata Ordonanță de Urgență 94/2014, a „amnistierii plagiatorilor”, care permitea oricui deține o diplomă de doctorat să renunțe la ea prin cerere. Ordonanța venea în contextul în care premierul de-atunci, Victor Ponta, era acuzat de plagiat în teza sa de doctorat.
- Adrian Curaj (noiembrie 2015 - iulie 2016, independent)
- Mircea Dumitru (iulie 2016 - ianuarie 2017, independent)
A organizat concurs pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în școli și a stabilit prin ordin că pregătirea elevului la clasă și prin teme, acasă, nu trebuie să depășească opt ore pe zi.
- Pavel Năstase (ianuarie - iunie 2017, PSD)
A propus ca doctoratele să fie evaluate doar de universitățile de la care provin, dar nu a fost susținut.
- Valentin Popa (ianuarie - septembrie 2018, PSD)
Nu a avut măsuri semnificative. A demisionat după un scandal cu UDMR, după ce a venit cu o Ordonanță prin care elevii din ciclul primar din minoritățile naționale ar fi studiat Limba Română cu profesori de gimnaziu și liceu, nu cu învățătorii.
- Rovana Plumb (septembrie - noiembrie 2018, PSD)
- Daniel Breaz (august - noiembrie 2019, PSD)
Într-o emisiune la Digi 24, a spus despre Mihai Eminescu că „este practic cel mai mare poet care l-a dat România, cel puțin până în momentul de față” (corect este „pe care l-a dat”, n.r.).
- Monica Anisie (noiembrie 2019 - decembrie 2020, PNL)
- Ligia Deca (octombrie 2022, PSD)
A continuat și adus spre aprobare noile legi ale educației, discutate de șapte ani.
La toate aceste schimbări s-a adăugat de fiecare dată și incertitudinea constantă că următorul Guvern va veni cu alte măsuri și alte idei, la care copiii și profesorii trebuie să se adapteze.
„Stabilitatea este o condiție necesară pentru învățare”
„Este un consum imens să rămâi optimist în sistemul nostru de educație”, spune Briena Stoica, profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, din Târgu Mureș, și profesor Merito 2018.
Stoica crede că toate aceste schimbări de guverne, de miniștri, fiecare cu propriile idei, nu fac decât să aducă instabilitate și incertitudine. „Stabilitatea este o condiție necesară pentru învățare. Dacă tu, ca elev sau profesor, ești mereu în ape tulburi și nu știi ce se întâmplă nici în anul școlar în curs, resimți teamă și nesiguranță”, explică Briena Stoica.
La asta se adaugă și faptul că, în ciuda modificărilor aduse în legi de-a lungul anilor, niciuna nu a fost de fapt o reformă pe termen lung, ci doar „pe ici, pe colo”, pentru că, e de părere profesoara, nimeni nu are curaj să facă una.
„Știu că și în Finlanda, înainte să ajungă un reper pentru lumea întreagă, sistemul de educație a fost zdruncinat de niște reforme, care nu au fost întâmpinate numai cu entuziasm, ci au fost și proteste și critici dure. Totuși, dacă direcția a fost limpede, dacă au știut încotro merg pentru că s-au bazat pe studii, pe cercetare, pe știință, atunci au avut curajul să își asume deciziile și reforma”, spune Stoica.
Ea dă exemplu eliminarea ponderii mediei celor patru ani de studiu la Evaluarea Națională făcută în august 2022 pentru anul școlar care tocmai s-a încheiat, o „regulă schimbată în timpul jocului”.
„Poate sunt și analize în spatele acestei decizii, dar n-am văzut studii asupra mentalității elevilor și a părinților față de notele din timpul anului și corelația, în țară la noi, între învățare – motivație – rolul notelor”, arată cadrul didactic.
Nu există două școli la fel
Dacă ne uităm la note, diferențe foarte mari se văd în special între rural și urban, o prăpastie care se adâncește la fiecare sesiune de examene, Bacalaureat sau Evaluarea Națională. La Bac, au promovat 82,4% dintre elevii din promoția curentă, în timp ce la sat, numărul absolvenților cu medii peste 6, cât este nevoie pentru a lua Bacalaureatul, a fost cu 12% mai mic.
La Evaluarea Națională, aproape 40% dintre absolvenții de clasa a VIII-a au avut medii sub 5. 14% dintre colegii lor de la orașe au fost în această situație.
Explicația pentru discrepanța urban-rural este lipsa egalității de șanse dintre elevi - o continuă acumulare de vulnerabilități care începe cu sărăcia.
Totuși, luate pe întreg, chiar și prin comparația dintre medii, notele de la examene nu oferă suficientă informație pentru a înțelege ce se întâmplă concret în sistem. Asta pentru că unitățile de învățământ sunt diferite, funcționează în zone diferite din regiuni și au background-uri socio-economice diverse.
De pildă, în București, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” a avut media notelor 9,48, din 296 de candidați. Un absolvent a fost declarat respins, iar unul nu s-a prezentat la examene.
Mai în sudul Capitalei, la Colegiul Tehnologic „Dacia”, în schimb, din 91 de absolvenți înscriși în examen, au promovat doar 12. Media notelor a fost puțin peste 1 chiar și după contestații, conform datelor de pe platforma balacaureat.edu.ro.
Nu avem un tablou complet al elevului
Briena Stoica e de părere că ar trebui să ne uităm mai mult în spatele notelor, la istoricul elevilor, pentru a înțelege mai bine rezultatele lor. „Pentru acest examen, elevii nu ar trebui să se pregătească cu o lună sau cu un an înainte. Este examen de final de ciclu de învățare în care demonstrează ce au construit de-a lungul anilor de studiu. Probabil, în cazul celor care au obținut note sub 6, ar merita să vedem și numărul de absențe din liceu și nota de la admitere la liceu, dar și parcursul lor până la evaluarea de clasa a 8-a”, spune ea.
„Când avem un tablou complet al elevului putem trage concluzii despre evaluare, despre școala în care a studiat elevul”, adaugă profesoara.
Pe de altă parte, mediile pot fi și o oglindire „tot mai tensionată” a ceea ce reprezintă școala pentru ei. Pentru că, explică Briena Stoica, pregătire înseamnă prețuirea educației și disponibilitatea de a depune efort pentru învățare.
Cum însă mulți elevi aud constant discursuri din partea adulților care discreditează tot ce ține de școală, e firesc să investească tot mai puțin efort în pregătire - Briena Stoica, profesoară de limba engleză
„Să nu mai vorbim de faptul că elevii de gimnaziu au deja repere tot felul de indivizi care o duc foarte bine fără școală, fără educație formală. Li se perindă prin fața ochilor constant imaginea succesului obținut ușor, clădit prin evitarea modelului tradițional de educație. Cred că rezultatele reflectă poate și o derivă a tinerilor care nu mai știu ce adulți să creadă: părinții, profesorii, influencerii?”, punctează cadrul didactic.
Cei mai puțini participanți
Rata de promovare a crescut cu 2,2 procente după contestații. Concret, au promovat 94.004 absolvenți de liceu, dintre cei peste 130.500 care s-au înscris la Bac, potrivit Ministerului Educației. În aceștia sunt incluși și 16.000 de absolvenți din promoțiile anterioare.
Generația 2023, în cifre:
- 2011-2012, clasa I: 206.055 de elevi;
- 2019-2020, clasa a IX-a: aproape 175.400 de elevi;
- 2022-2023, clasa a XII-a: 147.500;
- 2023, înscriși la Bacalaureat: 114.500.
Dacă scădem din totalul de la începutul liceului, rezultă că aproape 61.000 de copii nu au mai ajuns să dea Bacalaureatul.
Aceeași situație este și în cazul celor care anul acesta au dat Evaluarea Națională. Aproape 38.000 de elevi s-au pierdut între momentul în care au intrat în clasa pregătitoare, în 2014, și cel în care au dat examenele. Mai mulți experți în educație au explicat pentru Școala 9, că, pe lângă abandon școlar și repetenție, cauza pentru această pierdere este și migrația, fie externă, adică elevi înscriși la școli în străinătate care mai figurează în continuare și în România, fie internă, adică elevi care au schimbat școala sau localitatea și sunt calculați greșit în procentele abandonului.
De ce o rată de promovare mare într-un județ nu este neapărat un lucru bun
După rata de promovare la Bacalaureat, județele fruntașe sunt Cluj, Brăila și Iași, cu peste 80% dintre absolvenții de liceu cu medii peste 6. La coada clasamentului este județul Ilfov, care are sub 50% rată de promovare, mult sub media națională.
Pe hârtie, procentele mari sună bine. Dar asta nu înseamnă neapărat că în județele respective sunt doar absolvenți foarte buni, ci că pot fi intrați în Bac doar absolvenții care au avut note mari de pe parcursul școlii.
Se numește „fenomenul Brăila” și se aplică deopotrivă la Evaluarea Națională și la Bac. Practic, elevii cu rezultate mai slabe sunt lăsați corigenți, ca să nu intre în examenele de sfârșit de clasa a VIII-a, fie sunt descurajați să participe la Bac. În acest fel, media pe școală nu este „trasă în jos”, iar rata de promovare este crescută artificial.
La Bacalaureat, raportat la începutul clasei a XII-a, sunt 32.500 de copii care nu s-au înscris pentru examene. La Evaluarea Națională, pe de altă parte, diferența este de 15.500 de elevi. În acest caz, Ministerul Educației a invocat lipsa de dorință a elevilor de a participa la Evaluarea Națională. Doar că înscrierea copiilor la examene nu este voluntară, o face secretariatul școlii pentru toți absolvenții clasei a VIII-a, fără vreo cerere.
În prima zi a examenului de Bacalaureat, ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că va investiga situația, pentru a vedea care sunt cauzele neprezentării la Evaluarea Națională. Același lucru anunța și fostul ministru Sorin Cîmpeanu, anul trecut, referitor la neînscrierea la Bac. De-atunci, nu a fost făcut public niciun raport al ministerului.
„Fenomenul Brăila” a pornit din județul Brăila în urmă cu câțiva ani, dar se întâmplă în fiecare an în mai multe județe. Anul acesta, cel mai vizibil a fost la Liceul Teoretic Azuga din județul Prahova.
Subiecte prea ușoare sau prea grele?
Imediat după ce subiectele de examen încep să circule în ziua testării, apar tot timpul discuții despre cât de grele sau cât de ușoare sunt exercițiile.
Copiii se raportează la nivelul lor de cunoștințe, la cât de mult au învățat la clasă.
Când vine vorba de dificultatea unui examen, Briena Stoica remarcă altceva: faptul că sistemul nu știe exact ce ar trebui să știe elevii și nu știe nici cum să-l evalueze obiectiv, „de aici rezultă multe derapaje”.
În lipsa unei evaluări standard, cu criterii clare de evaluare, totul este de fapt o „loterie”.
„Pentru mine, este un model impecabil felul în care se evaluează cunoștințele de limbă engleză în diverse modele internaționale, IELTS, Cambridge Language Assessment, TOEFL. Și ei au atât itemi obiectivi, cât și subiectivi. Mie însă îmi e ușor să învăț un elev să scrie un eseu de nivel avansat pentru că știu criteriile de evaluare, acestea fiind detaliate în orice culegere de teste. Pot și să aproximez destul de precis ce notă va lua, ținând cont de felul în care scrie”, explică Stoica.
„Dacă noi pregătim elevii și nu știm exact ce trebuie să știe sau știm criteriile, dar evaluarea e loterie, atunci este extrem de frustrant și de necinstit. Trebuie reconstruită încrederea în evaluare, pentru că emoțiile examenului combinate cu temerea că lucrarea ta nu va fi evaluată corect provoacă mult stres”, conchide profesoara.
Foto principală: Dumitru Angelescu
