A trecut cu bine de-Al Doilea Război Mondial, de venirea comuniștilor la putere și de cei aproximativ 30 de miniștri ai educației și ale lor reforme, școala din Bădăcin, Sălaj, nu și-a mai deschis porțile din această toamnă. A fost construită de Iuliu Maniu acum 85 de ani, dar în ultimii mai funcționa doar cu învățământ primar. Nu mai sunt nici elevi, dar nici satul nu a reușit să-și adune voința ca să păstreze construcția în misiunea ei. La umbra marelui Maniu, o comunitate pare în continuare divizată de fantomele istoriei.
Cu toate că în continuare se învață online în majoritatea universităților din Europa, reprezentanții birourilor de schimburi internaționale speră ca studenții care aleg să studieze peste hotare, cu puțin noroc, vor putea să meargă în persoană la cursuri din toamnă. Între timp, universitățile au venit cu programe adaptate perioadei, cum ar fi cele de consiliere psihologică și programe de ajutor financiar. În cadrul conferinței Eunic Mixers #9, reprezentanți din Germania, Austria și Belgia au vorbit despre oportunitățile din fiecare țară în parte și de ce studenții n-ar trebui să renunțe la visul lor de a studia peste hotare, nici măcar în pandemie.
Psihologul Alexa Ciucu, de la Asociația Accept (pentru drepturile persoanelor LGBT+) a explicat pentru Școala 9 cum pot profesorii și părinții să le vorbească copiilor despre conceptul de gen și despre ce înseamnă să fii o persoană transgender sau gay, cât și despre rolurile de gen. I-am adresat mai multe întrebări în contextul în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 28 octombrie în legătură cu sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea legii prin care este interzisă abordarea temelor legate de identitatea de gen în şcoli. Totodată, în Parlament se află, din august, un nou proiect pentru redefinirea familiei.