În septembrie, începe noul an școlar. E perioada aceea în care toată lumea își dă cu părerea despre starea sistemului educațional, iar eu nu voi face excepție. Dar școala nu va mai fi niciodată la fel. În fond, ne dorim să mai fie?
INVESTIGAȚIE. „Disciplina se făcea prin palme peste față, peste cap, loviți la fund, trași de păr, de urechi”, „pe unul dintre ei îl băgau în garaj și stingeau becul…”, „…amenințări tip «îți rup urechile», «te arunc pe geam»”. Sunt câteva dintre relatările unor părinți cu privire la o grădiniță privată din Moșnița Nouă, Timiș. Centrul nu este acreditat sau autorizat și nu are nici autorizație ISU. O rudă a înregistrat-o pe directoarea Cornelia Amzulescu când recunoaște că o educatoare a lovit un copil. În discuția cu Școala9, directoarea inițial a negat, apoi a spus că „nu a fost lovitură, ci doar o atenționare”.
Elevii cu deficiențe de auz și din spectrul autist de la Centrul pentru Educație Incluzivă „Constantin Pufan” din Timișoara au primit în dar o pictură murală. co(art) este un proiect al Asociației Banat IT prin intermediul căruia doi artiști au pictat pereții exteriori ai școlii. Din cauza pandemiei, copiii nu au putut să le stea alături artiștilor în timpul lucrării, așa cum era planificat inițial. Însă s-au bucurat să vadă cum în fiecare zi se schimbă pereții școlii, bucată cu bucată. Pentru prima dată, stă scris cuvântul „școală” cu dactileme (semne efectuate cu ajutorul degetelor).