Categorie

Cancelarie

Cu și despre profesori, cu sau fără catedră și catalog.

Profesoară de limbi străine în Orăștie: „Am elevi români care vorbesc engleza ca nativii și au dificultăți în a-și găsi cuvintele în limba română”

Adriana Ioana Bârcean este profesoară de engleză și de franceză în Orăștie. Caută întotdeauna să predea prin metode inedite în fața elevilor ei și să aducă vorbitori nativi care să se întâlnească online cu elevii la ore. Cu alte cuvinte, încearcă să facă orele atractive „ca pe TikTok” pentru aceste „generații care se plictisesc ușor”. A observat în ultimii ani un interes crescut pentru învățarea unei limbi străine, dar și un fenomen îngrijorător: romgleza, pe care o vorbesc copiii și părinții deopotrivă.

26.12.2022

Șase profesori din școli vulnerabile i-au scris lui Moș Crăciun: rechizite, dulciuri, o excursie la zoo și „elevii mei să vină cu drag la școală”

Copiii și-au trimis deja scrisorile către Laponia și în seara asta își vor primi darurile. Noi am rugat cinci profesori de la școli din zone defavorizate să ne lase să publicăm scrisorile pe care le-au trimis ei către Moș Crăciun. Vor puțin pentru ei și multe pentru elevii lor. Unele din dorințele lor se întind pe mai mulți ani, dar vom rămâne în legătură cu ei să aflăm dacă li s-au îndeplinit.

23.12.2022

Editorial. Daruri sau plocoane, aceasta-i întrebarea

de Monica Halaszi și Horia Corcheș

De sărbători dăruim pentru că iubim, pentru că prețuim, pentru că vrem să oferim bucurie și sentimente. Darurile sunt, în fond, materializări concrete ale sentimentelor noastre. Dacă vrem însă să condamnăm ceva, putem condamna ploconul. Ploconul, care etimologic se referă la un cadou oferit ca recunoaștere a suzeranității, deci a unei superiorități dominatoare și care în Țările Române a ajuns să desemneze un bir, de fapt, un cadou devenit obligatoriu.

20.12.2022

Editorial. Libidoul din „Moara cu noroc” și literatura castrată. Sau cui i-e frică de educația sexuală?

de Eleonora Fojică

Scriitorii, majoritatea creștini, nu sunt niște oameni castrați sau care își ignoră sexul, subliniază profesoara de limba franceză Eleonora Fojică. Și dă exemplul nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Dacă profesorii de limba română nu ar mai trage o perdea pudibondă peste modul cum își predau materia, nu numai că ar forma o generație mai dezinhibată și cu spirit critic, dar le-ar deschide elevilor și apetitul pentru marea literatură, crede profesoara. Autoarea construiește, pas cu pas, o pledoarie solidă pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli.

14.12.2022

„Uneori mă simt ca un doctor ce face paliație în educație”. 1000 de ipostaze ale unui dascăl la țară

de Carmen Țar Fonta

Carmen Țar Fonta este de doi ani învățătoare în comuna Frumușani, județul Călărași. Străbate până la școală 70 de kilometri prin trei județe Ilfov, Giurgiu și Călărași, ca să încerce să le fie alături celor 16 elevi ai ei, dintr-o comunitate vulnerabilă. A avut și zile cu un singur elev în clasă sau, în pandemie, cu doar patru elevi colectați, cu lecții făcute în jurul mesei unui localnic. Zile colorate diferit, uneori în nuanțe de gri, alteori pastelate, ca cea în care vor merge cu toții într-o excursie să-l întâlnească pe Moș Crăciun.

13.12.2022

Un profesor din Petrila, amenințat cu moartea pentru o temă la fizică. Părintele, audiat de poliție după 6 luni și iertat. „Merg la CEDO sau emigrez”

de Andreea Archip

O temă la fizică a ajuns pe masa procurorilor și acum a judecătorilor din Hunedoara. Nicolae Ardelean, profesor la Școala „I. D. Sîrbu” din Petrila, a fost sunat, în septembrie anul trecut, de tatăl uneia dintre elevele sale. „M-a amenințat cu moartea și m-a înjurat”, a povestit profesorul episodul. După aproape un an, procurorii au decis renunțarea la urmărirea penală, iar conducerea școlii nu a reușit în tot acest timp să-l convingă pe tată să vină la o discuție. Profesorul a mers mai departe și l-a dat în judecată pe tată, ocazie cu care a aflat că acesta avusese o condamnare în Italia pentru furt „săvârșit cu violență sau cu ajutorul armelor”.

11.12.2022

Alte articole

Educație sexuală

Cum vorbim despre egalitatea de gen la școală

de Cristina Radu

REZOLVAT. O fată nu poate să fie pilot de avion sau să lucreze în construcții. Unui băiat nu i se potrivește job-ul de florar sau educator - astea sunt stereotipuri, iar stereotipurile provoacă inegalități, discriminare și duc la violență de gen. România este la coada clasamentului în Uniunea Europeană în ceea ce privește egalitatea de gen. Le tratăm pe femei cu prejudecăți vizavi de rolurile lor în societate și vizavi de abilitățile lor. Și tot cu prejudecăți îi privim și pe bărbați. Am vorbit despre toate astea și despre cum putem aduce discuțiile de acest tip în sala de clasă la REZOLVAT cu Irina Ilisei, expertă în egalitatea de gen.

26.09.2025

Clasă

Care este situația tabletelor date elevilor de Ministerul Educației, la un an de utilizare

de Andreea Archip, Florinela Iosip și Medeea Stan. Foto: Dumitru Angelescu

250 de mii de tablete au ajuns anul trecut la elevi care nu aveau de pe ce să facă școală online. După un an de la implementarea programului Ministerului Educației, Școala 9 a vorbit cu inspectori școlari și cu directori din județele unde a fost cea mai mare cerere. Am aflat că până în 3% dintre tablete s-au stricat, printre ele și cele deteriorate de copii, deci nu puteau fi reparate prin garanție, iar școlile au făcut eforturi să nu-i pună la plată pe părinții aflați deja în situații vulnerabile. În plus, unele școli au în continuare nevoie de dispozitive.

22.10.2021

Laborator

De ce o țară devine mai prosperă când cetățenii ei sunt mai educați? Explicațiile a doi experți

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.

28.06.2021

Editorial

Școala9