Admiterea suplimentară la liceu rămâne subiectul controversat al dezbaterii despre legile educației. Dacă liceele hotărăsc să organizeze acest examen, trebuie să demonstreze că la profilurile unde se va ține concurs a existat un nivel ridicat de competiție în ceilalți ani. Concursul va fi pentru maximum 60% dintre locurile de la fiecare profil.
Anterior, legea propunea ca admiterea să se desfășoare pentru 90% dintre locuri.
„Nu procentul este problema, ci principiul de-a susține un alt examen separat. Evaluarea Națională deja realiza o ierarhie pe baza căreia putea să aibă loc repartizarea la liceu. Aceste clase de excelență, de top, deja se formau în anumite licee tocmai pentru că intrau elevii cu cele mai mari medii la Evaluare”, spune Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor, despre admiterea la liceu din legea învățământului preuniversitar.
Miruna Croitoru amintește că acest proiect nu prea diferă de cel care a fost dezbătut public. Și consideră această admitere va determina inechități în modul în care sunt repartizați elevii la liceu.
Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor Fotografie: Arhiva personală Miruna Croitoru
„Învățământul în România este acum obligatoriu până într-a XII-a, iar când punem dificultăți în admiterea la liceu încălcăm acest principiu”, mai crede eleva. Ea subliniază și că elevii pot să aprofundeze o anumită disciplină la centrele de excelență existente, nu la clasă.
Elevii cer pilotarea examenului de Bac
În urma discuțiilor cu reprezentanții consiliilor județene ale elevilor, Miruna a identificat și nevoia de pilotare a noului examen de Bacalaureat.
Elevii de la uman vor susține o probă scrisă pentru competențe de bază la matematică sau la științele naturii, vor fi notați cu admis/ respins și abia apoi vor intra în Bacalaureat. Cei de la profil real vor susține, de asemenea, o probă scrisă la alegere din: istorie, filosofie, logică și psihologie.
„Această probă, pentru că este o nouă certificare de competențe, îi poate ajuta la locul de muncă, dacă vor să se reprofileze”, crede Miruna Croitoru.
Vor să poată alege mai multe materii opționale
Eleva precizează că este nevoie de o reformă în ce privește implementarea programelor și a planurilor-cadru. Ea și colegii sunt curioși cum vor arăta trunchiul comun și curriculumul la decizia elevului, din oferta școlii. „Ne dorim să vedem procentul materiilor opționale. Noi am propus să fie crescut la 40% ”, mai spune ea.
În ce privește obligativitatea studiilor universitare pentru ca învățătorii să poată preda pe termen lung, reprezentanta elevilor susține decizia.
„Ar fi trebuit să fie o nouă arhitectură curriculară”
Zeno Daniel Șuștac, reprezentant al părinților, care a creat grupul de Facebook „Părinții elevilor din România”, cu peste 18.000 de membri, spune că a citit pachetul legislativ și că îl îngrijorează legea învățământului preuniversitar.
A dezbătut propuneri din proiect cu alți părinți și au tras concluzia că actualul pachet de legi nu e un progres. „În continuare școala este ruptă de realitățile concrete, de nevoile și interesele copiilor din România. Cel mai important: ar fi trebuit să fie o nouă arhitectură curriculară. Vorbim despre un învățământ rigid. Proiectul de lege se fundamentează tot pe principiile vechi”, spune Șuștac.
Zeno Daniel Șuștac, reprezentant al părinților Fotografie: Arhiva personală
Acesta consideră că în noua lege era important să fie abordată digitalizarea, însă nu doar la nivel teoretic. De pildă, elevilor care nu pot ajunge la ore, din motive medicale - poate cuiva îi e greu să se deplaseze din cauză că are un picior în ghips - să li se asigure acces online.
Când a fost proiectul în consultare publică, Șuștac și alți părinți au propus câteva principii, adaugă acesta. Printre acestea se numără principiul nepolitizării sistemului educațional și principiul siguranței în școli. „A apărut acum un capitol unde se vorbește despre siguranța în școli. Am vrut ca statul să-și asume public să asigure siguranța în școli cât timp elevii se află acolo. Dar statul își asumă responsabilitatea strict pentru performanțe”.
În ce privește admiterea la liceu, Șuștac consideră că scăderea procentului de la 90% la 60% este „doar o mișcare de imagine”.
