Chiara Cadeddu este profesoară și șefă de catedră a disciplinei Sănătate Planetară la Erasmus School of Health Policy and Management din cadrul Universității Erasmus din Rotterdam, Țările de Jos. Înainte să se concentreze pe această latură, a cercetat vaccinurile la institutul de sănătate publică din Roma, Italia.
De la pandemie încoace, am văzut cum se ridică un val uriaș de neîncredere în știință, care se poate traduce apoi în refuzul de a-ți vaccina copiii (așa ne-am trezit că avem din nou focare și decese de rujeolă pe fondul scăderii ratei vaccinării din ultimul deceniu) sau în negaționismul legat de schimbările climatice care poate duce, de asemenea, la o lipsă de acțiune la nivel politic și social. Asta spune experta în sănătate planetară, o disciplină care are mai puțin de un deceniu.
Am întâlnit-o pe Chiara Cadeddu la evenimentul Climate Change Summit 2024 care a avut loc în octombrie la București. Într-un interviu pentru Școala 9, specialista ne-a vorbit și despre soluțiile pe care le avem, fiecare la noi acasă, la școală sau la nivel național, prin politici guvernamentale care să susțină transformarea industriilor într-un mod sustenabil.
Școala9: Ce înseamnă sănătate planetară?
Chiara Cadeddu: Sănătatea planetară este un domeniu, o disciplină care s-a născut recent. Prima definiție a sa datează din 2015, deci vorbim de doar nouă ani. S-a născut din nevoia de a da un răspuns la criza planetară, care nu este legată doar de criza climatică, despre care se vorbește cel mai mult, ci vorbește și despre celelalte crize reprezentate de pierderea biodiversității și poluarea la nivel global. Astfel, aceste trei crize majore formează așa-numita triplă criză planetară, care a stat la baza nașterii sănătății planetare ca disciplină.
Este o disciplină care de fapt depășește domeniul științific clasic, deoarece se bazează foarte mult pe găsirea de soluții, deci are un aspect foarte practic. Apoi, este transdisciplinaritatea, care înseamnă colaborarea nu numai cu diferitele discipline științifice, ci și cu părțile interesate reprezentate de industrie, afaceri, instituții guvernamentale, neguvernamentale și în final, partea de mișcare socială.
- În România vedem o tendință îngrijorătoare, părinții decid să nu-și vaccineze copiii. Am început după mulți ani să avem din nou boli care au fost eradicate cum ar fi rujeola. Care este tendința în restul lumii? Suntem un caz special sau se întâmplă peste tot?
- Din păcate, am trecut și noi prin asta în Italia, am avut această fază în 2018, mai exact. Este un comportament legat de modul în care oamenii percep valoarea vaccinării, ce înseamnă să-și vaccineze copiii, sau ceea ce înseamnă să se angajeze în acțiuni pentru mediu, în așa-numitul comportament pro-mediu.
Eu sunt medic, așa că mă axez mai mult pe aspectele legate de sănătate, dar mi s-a întâmplat să vorbesc și să colaborez cu sociologi și psihologi care văd similitudini în aceste comportamente ale populației, în aceste manifestări ale negaționismului, pentru că cei care nu se vaccinează sunt în mare parte și oameni care nu se bazează pe știință și pe studii științifice.
Soluția, din păcate, în Italia, a fost de a impune vaccinarea obligatorie, cu care eu personal nu sunt de acord. Ceea ce se face din obligație este ceva ce oamenii fac să nu primească o amendă, nu este ceva ce fac pentru că înțeleg valoarea vaccinării.
Sunt, pe de altă parte, în favoarea acelor taxe despre care se vorbește în Franța acum. Au vrut să la pună o taxă oamenilor care cumpără haine de la aceste branduri mari care au producția localizată în sudul global (țările din sudul Globului, aflate în situație dezavantajată și unde se concentrează producția ieftină din industria modei, n.r.). Fiind ieftine, oamenii cumpără prea multe haine care ajung în gropi de gunoi și care sunt produse în aceste fabrici unde condițiile de muncă sunt pur și simplu inacceptabile.
În opinia mea, ceea ce ar trebui să putem realiza este mai degrabă o creștere a conștientizării oamenilor care să fie apoi transferată în multe domenii, pentru că eu cred că atunci când înțelegi modul în care vaccinarea este importantă, realizezi și că efectele nu sunt doar pentru tine, dar și pentru protecția acelor oameni care nu pot fi vaccinați din motive de sănătate, din cauza unor boli de imunodeficiență, cum ar fi bolnavii de cancer.
Apoi, ar trebui să încercăm să adoptăm un comportament pro-mediu pentru că aceasta este lumea pe care o lăsăm generațiilor viitoare, copiilor noștri, nepoților noștri. Noi am extras prea multe resurse din ea și nu este corect să lăsăm o astfel de lume, mai săracă, celor care vin după noi.
Suntem la adăpost de pandemii?
- Atunci când a început pandemia am vorbit foarte mult despre intervenția omului în natură, că am distrus habitatele unor specii, dar imediat ce pandemia a trecut, am răsuflat ușurați, am zis că pericolul a trecut și am uitat. Dar este într-adevăr așa, suntem în afara pericolului unei alte pandemii?
- Nu, nu suntem în afara pericolului. Sunt boli ca cea provocată de coronavirus care se răspândesc mai întâi de la o specie animală la om și apoi provoacă epidemii, pandemii.
Au existat deja fenomene chiar înainte de pandemia de COVID care, din fericire, nu au atins niveluri pandemice atât de grave precum pandemia de COVID, dar au existat deja pandemii cu câteva decenii înainte care au afectat alte zone ale planetei. Nu atât de mult însă încât să spunem că riscul există și atunci am continuat intervențiile care agravează pierderea biodiversității, astfel încât s-au împuținat speciile.
Încălzirea globală este, de asemenea, o altă cauză a alterării echilibrului natural, deoarece chiar și mările noastre, Marea Mediterană, care îmbăiază sudul Europei, este populată acum cu așa-numitele specii exotice, invazive. Crabul albastru este una dintre ele despre care s-a vorbit mult, specii care proveneau din mările calde, chiar din Caraibe sau din mările de la Canalul Suez, mările calde ale Egiptului. Nu este vorba doar de crabul albastru care a mâncat o serie întreagă de alte specii care oricum erau în declin iar acum au ajuns pe cale de dispariție...
Nota redacției: Crabul albastru este o specie de crustacee prădătoare care provine din vestul Oceanului Atlantic și Golful Mexic și care a ajuns în nordul Italiei unde a devastat populația de crustacee și i-a determinat pe pescarii italieni să ceară ajutorul autorităților. Neavând un prădător natural, provoacă dezechilibre, scrie The Guardian. Crabul albastru a ajuns și în Delta Dunării, scria Adevărul.
- Am ascultat recent un podcast în care un om de știință american vorbea despre faptul că am pierdut aproape 70% din fauna Planetei.
- Marea Mediterană, în primele două săptămâni ale lunii septembrie, a fost cu 4 grade mai caldă decât media pentru această perioadă. 4 grade este o valoare cu adevărat inimaginabilă, ceva extrem de periculos pentru mări și pentru toate speciile care trăiesc în ele și care, repet, oceanele și apa sunt elementul cel mai prezent pe Planeta noastră. Mările sunt toate conectate și, prin urmare, auzind aceste date, este imposibil să stăm cu mâinile în sân.
Suntem acum în pragul frustrării pentru că nu mai știm ce să facem ca tot mai multe guverne să înțeleagă că trebuie să acționăm.
Europa a făcut atât de multe, Europa este cu siguranță un exemplu minunat deja de la precedentul Green Deal al Comisiei Europene, dar unele lucruri au rămas mai degrabă pe hârtie, iar rezultatul e că suntem departe de atingerea obiectivelor.
Citiți etichetele
- Știrile despre poluare, despre încălzirea globală sunt foarte alarmiste și acest lucru accentuează anxietate climatică și crește acest sentiment că nu contează ce facem la nivel individual, că totul este deja decis. Cum vedeți dumneavoastră lucrurile?
- În acest moment avem nevoie de o colaborare între psihiatri și psihologi care sunt experți în acest domeniu cu mass-media, cu jurnaliștii, pentru că da, de multe ori există titluri alarmiste care nu sunt utile nici pentru cei care sunt deja conștienți, nici pentru cei care nu sunt, fiindcă pot duce la eco-paralizie. Eco-paralizia este o situație psihologică care blochează persoana și nu mai acționează.
Revenind la sănătatea planetei, știm că sectorul privat are, de asemenea, o mare putere în influențarea guvernelor, a economiei și așa mai departe. Eu vreau să rămân optimistă în acest sens, iar pentru mine acum obiectivul principal este să accelerez colaborarea cu toți, să mă asigur că acest întreg proces să se întâmple rapid, că nu mai putem lăsa să treacă luni, chiar ani, fără să facem ceva cu adevărat.
- Cred că publicul are nevoie și de exemple pozitive, de soluții. Aveți ceva exemple?
- Da, da, cu siguranță, există multe, în special la industrii mici și mijlocii, IMM-urile care au implementat deja schimbări în lanțul lor de producție sau care încep să utilizeze materiale biodegradabile, materiale durabile, implementând din ce în ce mai mult procese de economie circulară.
Sunt și companii mari, multinaționale, care încep, de asemenea, să vorbească, să schimbe lucrurile. Aici trebuie să fim atenți și la greenwashing.
Dar interesul în zona sustenabilității e tot mai mare. De pildă, la un masterat de management al asistenței medicale pe care îl avem, am introdus un curs opțional privind asistența medicală durabilă și am avut o participare foarte mare, au fost 50 de locuri și s-au ocupat toate.
Revin mereu la mesajul meu privind urgența și necesitatea de a accelera procesele. Un exemplu ar fi prin stimulente pentru aceste companii, că nu toate sunt capabile să pună în aplicare aceste schimbări, iar cele care doresc să își schimbe lanțul de producție au nevoie de ajutor economic pentru a face acest pas.
- Cum educăm generații viitoare cu grijă de natură în școală, dar și în afara școlii?
- Este un aspect esențial, deoarece copiii și tinerii de astăzi sunt viitorul nostru și am dat exemplul aici de învățământ universitar, dar pot să adaug că sunt multe inițiative și am mulți colegi care încep să introducă aceste cursuri chiar de la grădiniță sau școală primară, astfel încât oamenii să înțeleagă cum să separe deșeurile, de exemplu, cum să respecte mediul înconjurător.
Acestea sunt lucruri banale, dar cum să aibă o alimentație cu un impact mai mic asupra planetei, să reducă consumul de carne, ceea ce este bun atât pentru sănătate, cât și pentru planetă, de la o vârstă foarte mică…
- Să nu-și schimbe telefonul mobil în fiecare an…
- Exact. Sau în ceea ce privește hainele, mai ales la adolescenți - încercați să cumpărați sustenabil, cumpărați la mâna a doua. Este un lucru care, din fericire, devine din ce în ce mai popular. Începeți să citiți etichetele, începeți să faceți acești pași mici care chiar pot fi făcuți de oricine!
