Când ne-am hotărât să-ntrebăm în mai multe localități din țară ce vor copiii de gimnaziu să învețe la școală, nu ne așteptam ca răspunsurile lor să le reflecte și fricile. Nu ne așteptam nici să fie atât de conștienți de ce le trebuie în viață. Sau că nevoile lor sunt un schelet pe care sistemul ar trebui să construiască încă din școala primară.
Deși s-au născut în anii 2000, copiii care au scris ce și-ar dori să învețe au interese foarte diferite. Elevii din Chișlaz, o comună de 3.000 de locuitori din județul Bihor, vor să învețe bunele maniere, să croșeteze și să se îmbrace la modă, dar și să aibă o oră de comunicare în care să socializeaze cu colegii, fără telefoane. Într-o perioadă în care școlile profesionale nu prea mai prezintă interes, două bilețele spun „tâmplărie” și „chelner”. Programarea și robotica par la egalitate cu gătitul, pasiune care s-a infiltrat – poate și ca efect al emisiunilor TV de profil – în toate clasele de gimnaziu întrebate.
Un copil din Constanța ar vrea învețe cum se operează oamenii, iar altul ar vrea să i se predea rusă și lecții de polițist – ceea ce îl face, mai în glumă sau mai în serios, un vizionar. Deși mulți vor să afle mai multe despre computer și smartphone, un elev din Măgurele, județul Ilfov, își dorește să învețe despre mitologiile Egiptului, iar altul spune, clar și răspicat, „I like to be a cyborg”.
Bilețelele care ne-au impresionat cel mai mult se referă la bullying și la dorința elevilor de a se descurca – pe cont propriu – în viață: „Să fie liniște în clasă, Gabi și Adi să nu mai facă mișto de noi”, spune un copil de clasa a VI-a, în timp ce altul își dorește o materie despre supraviețuire. La 12 ani, elevii din Iași vor materii care să-i învețe autoapărare, cum să își cheltuiască banii corect și cum să își gestioneze timpul liber. Mai vor să învețe „sinceritatea și asumarea faptelor”, laolaltă cu „să ne apărăm de bullies și să vorbim despre bullying în școli”. Nici la clasa a VII-a dintr-o școală generală din Oltenița, județul Călărași, nu se termină interesul pentru bullying: „Eu unul aș vrea să facem o oră numai pentru îndreptarea copiilor răi, ex: bătaie, o oră special concepută pentru îndreptarea comportamentelor”.
La clasa a VIII-a se simte simțul identității, atât cât ți-l poate da un buletin care te face să te gândești la viitor: „Școala ar trebui să ne învețe să supraviețuim pentru că până la urmă, după vârsta de 18 ani, o să fim pe cont propriu, ar trebui să ne învețe cum să trecem prin anumite etape din viață (suntem adolescenți și suntem tentați să facem anumite chestii), să învățăm să ne angajăm, cum să ne cumpărăm o casă, să învățăm să ne maturizăm și să fim mai buni cu noi înșine, cum să ne descurcăm mai mult în viață”.
Pe fundalul dezbaterilor pentru stabilirea planurilor-cadru, a numărului de discipline obligatorii îndesate în ghiozdanul și creierul unui copil pe săptămână – care apără mai degrabă normele profesorilor decât nevoile elevilor – bilețelele lor vin parcă dintr-un univers paralel, care ne dă măsura entuziasmului viu, de care prea puțini decidenți țin cont.