O întrebare pe care societatea și cei tineri și-o pun este legată de cum sunt influențate veniturile în funcție de educație. Joshua Angrist, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), alături de colegul său Alan Krueger, de la Princeton University, au cercetat cu cât cresc veniturile pentru fiecare an de școală în plus. Alan Krueger este al patrulea cercetător care ar fi trebuit să fie laureat Nobel în acest an, însă acesta a murit în 2019 și regula societății suedeze este că premiul nu se acordă post-mortem.
Bani mai mulți în funcție de cât stai în școală
În SUA, copiii pot părăsi școala când împlinesc 16 sau 17 ani, în funcție de perioada anului în care s-au născut. Printre altele, Angrist și Kruger au analizat oamenii care au mers la școală în același an, cu focus și pe perioada din an în care s-au născut. Practic, cei care s-au născut la sfârșitul anului au terminat școala mai devreme, dacă este luat în calcul factorul vârstei.
Însă, un alt aspect interesant descoperit de cercetători este că oamenii născuți în ultimul semestru au continuat școala și au studiat mai mulți ani față de cei care s-au născut în primul trimestru. De asemenea, ca adulți, cei născuți în primul trimestru, care au studiat mai puțin, au avut venituri mai mici decât cei născuți în al patrulea trimestru. Economiștii au mai ajuns la concluzia că pentru fiecare an de școală în plus veniturile au crescut cu o medie de 9%.
Cum influențează imigrația piața muncii
David Card, de la la Universitatea Berkeley din California, a studiat dacă imigrația și educația pot influența piața muncii. A luat ca exemplu imigrația cubanezilor din primăvara lui 1980, când Fidel Castro i-a lăsat să plece pe cei care voiau să părăsească țara. Până în luna septembrie a acelui an aproape 125.000 de cubanezi au emigrat în SUA. Cei mai mulți s-au stabilit în Miami.
La scurt timp, piața muncii din Miami a crescut cu aproximativ 7%, însă, potrivit rezultatelor cercetării lui Card, rezidenții din Miami cu un nivel de educație mai scăzut nu au fost afectați în găsirea unui loc de muncă. Din contră, potrivit cercetării, ar fi chiar avantajați, pentru că se îndreaptă spre locuri de muncă unde se cere o cunoaștere bună a limbii engleze, unde nu concurau cu emigranții.
Cum cresc veniturile elevilor când se angajează, în funcție de numărul profesorilor
David Card a făcut o cercetare și cu privire la impactul pe care îl au resursele școlilor în ceea ce privește viitorul elevilor, mai târziu, pe piața muncii. Studii anterioare au sugerat că resursele bugetare mari ale unei școli, cheltuite pentru a îmbunătăți procesul de educație al copiilor, nu au niciun fel de legătură cu succesul pe care îl vor avea aceștia în viitor pe piața muncii.
Experimentul lui David Card a scos la iveală faptul că pot exista de fapt transformări importante dacă se fac investiții în sistemul educațional, însă în special la școlile în care performanțele elevilor sunt scăzute.
De asemenea, David Card și Alan Krueger au ajuns la concluzia că rentabilitatea sistemului de educație a crescut în același timp cu suplimentarea numărului de profesori care au fost angajați în statele americane care au fost studiate. Cu alte cuvinte, cu cât sunt mai mulți profesori într-o școală, cu atât veniturile elevilor vor crește după ce se vor angaja.
Laureații Premiului Nobel pentru Economie de anul acesta, David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens, au ajuns la concluziile de mai sus prin experimente naturale.
Pe scurt, un experiment natural este un studiu în care controlul și variabilele experimentale de interes nu sunt manipulate artificial de cercetători și li se permite să fie influențate de natură sau de alți factor în afara controlului cercetătorilor. Practic, cercetătorii nu controlează și nu influențează în niciun fel experimentul, ci doar observă și analizează. Nu sunt chestiuni orchestrate în laborator.
În medicină, un exemplu de experiment natural ar putea fi o epidemie sau anumite reacții la o boală pentru o categorie de populație definită.
Ilustrație: Niklas Elmehed pentru Nobel Prize
