La un hotel din Sighișoara, o fată de 17 ani preia comenzile la restaurant. În București, un tânăr de 18 ani este lucrător comercial la un brand de haine, o altă tânără face cafele de dimineață până seara. Tot mai mulți tineri își pun șorțul, badge-ul sau uniforma și încep, pentru prima dată, să muncească. Am stat de vorbă cu liceeni care vara asta nu stau, ci lucrează. Pentru bani, pentru experiență sau doar ca să vadă cum e „la muncă”.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
Elevii și profesorii Liceului Tehnologic din satul Nucet, Dâmbovița, au organizat un târg de Crăciun și au strâns peste 15.000 de lei ca să repare acoperișul școlii. Unii invitați au licitat pentru cele nouă tricouri semnate de fotbaliști, foști elevi ai liceului, printre aceștia Octavian Popescu, acum evaluat la 4 milioane de euro. În plus, adolescenții și părinții au pregătit negrese, plăcinte cu dovleac și cozonaci, iar cadrele didactice, sarmale, pe care le-au vândut apoi în sala de festivități a școlii.