Clasă

Cancelarie

Profesoară din Italia, care predă în România: ”Voi dați note pentru performanța educațională, dar noi avem note și pentru atenționări comportamentale”

Isabella Chiais și-a împlinit visul de a preda în altă țară în pragul pensionării. A așteptat să-și vadă copiii mari și casa așezată. Acum trei ani a ales Bucureștiul cu inima puțin strânsă, dar după ce a ajuns aici, a încântat-o fiecare moment. Acum, profesoara de 61 ani, predă literatură italiană la Liceul Teoretic „Dante Alighieri”. În această toamnă s-a întors cu mai multe emoții la București, din cauza pandemiei, dar îi era dor de elevii ei, despre care spune că, unii dintre ei, sunt la nivelul celor italieni la materia pe care o predă: literatură.

Laborator

Ghidul anti-anti-știință

Un iubitor al științei ne dă instrumente în lupta cu dezinformarea.

Cancelarie

Editorial. Sunt profesor, scoate-mă de-aici!

Când ai ales învățământul nu te-ai gândit la ce te așteaptă, așa e?

În general, din afară, a fi profesor/profesoară, pare o bagatelă. Mergi la școală, predai câteva ore, apoi ești liber. Pleci acasă când alții revin din pauza de masă la locul de muncă, vara, cât e ea de lungă, e în întregime a ta, ai vacanță de Crăciun și de Paște și ești plătit de la buget. Bașca mai primești și tichete de vacanță. 

Este tentant.