Cum a ajuns Reșița în rețeaua UNESCO Orașe care învață: „Am investit în asfalt, clădiri, infrastructură, dar este timpul să ne ocupăm și de oameni”

Cum a ajuns Reșița în rețeaua UNESCO Orașe care învață: „Am investit în asfalt, clădiri, infrastructură, dar este timpul să ne ocupăm și de oameni”

La fiecare doi ani, rețeaua UNESCO Learning cities (Orașe care învață) se îmbogățește cu alte orașe alese pe sprânceană din toată lumea. În septembrie a fost acceptat și primul din România - Reșița. Asta înseamnă că va beneficia de bunele practici și experiența în politici publice a aproape 300 de municipalități din toată lumea. Școala 9 a vorbit cu Ildiko Pataki, consilier pentru Politici Educaționale la Primăria Reșița despre planurile orașului de a renaște din cenușa industriei oțelului prin educație.

27.09.2022

de Andreea Archip

Ce înseamnă pentru Reșița intrarea în Rețeaua UNESCO Learning cities? „Avantajele nu sunt financiare”, ține să menționeze de la început Ildiko Pataki, consilier pentru Politici Educaționale la Primăria Reșița. Nu direct, cel puțin. Însă toate orașele selectate vor fi practic puse în legătură, vor învăța unele de la altele cum să dezvolte proiecte și să identifice resurse, oamenii se vor întâlni la conferințe și vor pune laolaltă tot ce știu ca să crească împreună. 

Pe lângă Reșița, anul ăsta au mai fost selectate alte 76 de orașe din 44 de țări, printre care Guangzhou – China, Doha – Quatar, Marrakesh – Maroc, Derby – Marea Britanie, Laussane – Elveția, Kiev – Ucraina.

Ildiko Pataki

În interviul acordat Școala 9, Ildiko Pataki spune ce a presupus candidatura, ce proiecte au dezvoltat până acum și ce planuri au ca să recâștige populația pierdută după Revoluție, odată cu distrugerea industriei. Reșița are cu aproape un sfert mai puțini locuitori decât avea în anii ‘90.

Și ambițiile sunt mari: au dotat școlile cu truse de robotică pentru cei mai mici școlari și au deja primele clase cu specializarea operatori roboți industriali la liceu. În plus, au scos deja educația din sala de clasă: au dezvoltat un proiect pentru antreprenoriatul sportiv și au susținut deja industriile creative prin programul de regenerare urbană a halei Minda, fost spațiu de prelucrări metalice.

Școala 9: Ce înseamnă că Reșița face parte din UNESCO „Orașe care învață”?

Ildiko Pataki: Este pur și simplu acceptarea unei aplicații pe care noi am făcut-o. UNESCO face acest apel din doi în doi ani și anul acesta apelul s-a adresat orașelor cu sub 100 de mii de locuitori. Am văzut aplicația și a analizat ce facem noi aici în Reșița și am considerat că multe dintre proiecte și acțiuni îndeplinesc cerințele UNESCO. Aceste experiențe să fie văzute și prezentate ca lecții de învățare pentru comunitate.

Copii din Resita

„Învățarea nu aduce întotdeauna bani, învățarea costă”

Cu ce avantaje vine asta la pachet pentru Reșița?

Avantajele nu sunt financiare pentru că învățarea nu aduce întotdeauna bani, învățarea costă. Dar ne aduce un câștig enorm pentru că ne permite să conștientizăm că toate proiectele pe care le avem - avem peste 60 implementate și în curs de implementare - nu se reduc doar la borduri, asfalt, clădiri, termopane. Dincolo de aceste investiții care sunt absolut necesare pentru infrastructură, această dezvoltare a orașului înseamnă că noi, la nivel de comunitate, ne construim o altă viață, un alt mod de comunicare, de colaborare, cooperare și ne clădim viitorul. Și acestea nu sunt cuvinte mari.

Dați-mi câteva exemple de proiecte pe care le-ați desfășurat.

Noi asociem deodată cuvântul învățare cu școala și da, în școală se întâmplă învățarea în mod concentrat, doar că învățarea de care vorbim în UNESCO nu se reduce doar la școală. Totuși, și în aplicația noastră și în convingerea noastră, școala are un rol central. Noi la nivel strategic ne propunem să construim un ecosistem de învățare la nivelul orașului. Primii piloni sunt evident educatorii și școlile. Ne dorim în școli un proces de învățare de foarte bună calitate. Dar următorul cerc pe care îl vizăm sunt toți locuitorii, firmele pe care le avem, toate parteneriatele și locuitorii care vrem să vină înapoi în Reșița.

Ați demarat anul trecut un program pilot în școli, cursuri de robotică pentru elevi. În ce stadiu este astăzi?

Cu robotica este un proiect care se întinde pe mai multe planuri. Noi am adoptat zona asta de robotică pentru vârste foarte fragede și am sprijinit școlile ca să achiziționeze primul pachet de training și primii roboței pentru nivelul de gimnaziu.

În ceea ce privește liceul, anul acesta în septembrie pornește prima clasă de operatori roboți industriali din care sunt foarte puține clase la nivel național.

Noi vrem să oferim deschiderea elevilor ca să-și continue studiile inclusiv la facultate, Universitatea „Babeș Bolyai” este la noi în Reșița. Noi vedem robotica tot prin abordarea de ecosistem și vrem să oferim un traseu complet elevilor, tinerilor, care încep să identifice o pasiune pentru roboți și apoi să-și poată completa studiile și să aibă și locuri de muncă în această zonă, în oraș.

Același traseu pe care îl construim cu robotica încercăm să-l oferim tinerilor și în alte sectoare, de exemplu în zona de turism, în zonele de științe fundamentale și industrie care trebuie să fie o industrie schimbată, flexibilă, foarte dinamică.

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consultant pentru Reșița

Când pui alături primăria și școala, cea mai evidentă legătura instituțională este că primăria plătește utilitățile școlii și cam atât. Cum vedeți dumneavoastră rolul primăriei în viața școlii, cum poate fi îmbunătățit?

Plătim și noi utilitățile și nu e ușor și nu va fi ușor în condițiile în care vine o iarnă foarte dificilă și prețuri foarte mari la energie. Ne achităm de această sarcină pe care ne-o asumăm de a reabilita școlile și de a oferi condiții bune de învățare. Dar suntem convinși că nu e suficient atât și ne dorim să ne asumăm acest rol de a sprijini și calitatea procesului de învățare.

Am apelat și beneficiem de sprijinul unui expert internațional cu care am dezvoltat conceptul de ecosistem de învățare pentru Reșița, este vorba de profesorul Daniel Funeriu și împreună cu dumnealui am pus bazele acestei abordări pe termen lung care are mai multe direcții, dar include întregul sistem în care primăria poate avea acest rol de a veni cu resurse pentru zona în care nevoile sunt conștientizate.

Da, am învățat să atragem bani, să investim în asfalt, clădiri, infrastructură, dar este timpul să ne ocupăm și de oameni. Reșița a pierdut foarte mulți locuitori. Dificultatea este că nu poți în educație să măsori zi de zi cu un instrument progresul, e un proces pe termen lung și foarte foarte lung.

Sculptura din fata halii Minda

Proiectele pe care Reșița le-a dat ca exemplu pentru candidatura în UNESCO

Reșița a trebuit să includă în proiectul de candidatură UNESCO trei proiecte dezvoltate deja care să-i demonstreze preocuparea pentru educație. Acestea au fost cele trei:

- Un proiect de antreprenoriat pentru tinerii din oraș care vor să se dezvolte în zona de turism sportiv. Aceștia au participat la un proiect de training care au implicat mai mulți antreprenori din oraș;

- Proiectul „Cele șase străzi” a însemnat reabilitarea a șase străzi din oraș: schimbarea pavajului și bordurilor, colectare selectivă a gunoiului, marcaje pentru pietoni, bicicliști, autoturisme. „Considerăm că aceste șase străzi nu sunt doar un proiect de urbanism, ci ne ajută să dezvoltăm o altă comunitate, o altă înțelegere între locuitori care își iau în primire zona în care locuiesc și este o altă comunicare și respect între bicicliști, pietoni și locuitori din zonele respective”, a explicat Pataki pentru Școala 9.

- Reabilitarea halei Minda, un proiect de regenerare urbană a unui sit industrial. Primul proiect pilot a însemnat construirea a șase lucrări artistice monumentale din metal care a adus laolaltă mai mulți artiști și chiar intreprinderi de construcții metalice care au învățat în acest proces să lucreze în zona industriilor creative. Urmează pentru Hala Minda al doilea rezidențiat artistic și ulterior, identificarea resurselor financiare pentru reconstrucția halei.

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

resita, unesco, unesco orase care invata, ildiko pataki

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile