Am fost unul dintre candidații la examenul de Bacalaureat organizat în primul an de pandemie, după o jumătate de semestru petrecută în fața calculatorului, cu profesori care încercau să se adapteze noilor realități, reușind să obțin media 10 la această evaluare cu miză atât de mare, încât, popular, este recunoscută drept ,,examenul maturității”.
Consider că noua înfățișare a examenului de Bacalaureat creează premisele pentru învățarea superficială și uniformizare în jos, un Bacalaureat cu de toate care are potențialul de a bagateliza ideea de specializare în învățământul liceal, nevoia de creștere a nivelului competențelor digitale pentru noua generație, precum și aceea de cultivare a argumentului, raționamentului și a sintezei, elemente cheie pentru dezvoltarea gândirii critice.
Ministerul Educației propune un test grilă obligatoriu cu conținuturi diverse, prin care se dorește evaluarea a cel puțin șase discipline diferite. Deși elevii din învățământul liceal nu au prevăzut în planul-cadru același număr de ore pentru aceste discipline (de exemplu, științe, matematică, istorie sau geografie, dar chiar și alte științe socio-umane), ei vor fi evaluați la același nivel, prin intermediul unei platforme de învățare, așa cum a declarat secretarul de stat Bogdan Cristescu, citat de Edupedu.ro.
Potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar, examenul de Bacalaureat ar urma să aibă șase probe, după cum urmează:
- o probă scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. Această evaluare va fi aceeași pentru toți elevii, indiferent de profilul pe care l-au urmat la liceu, având întrebări din limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și științe socio-umane. Potrivit ministrului Educației, citat de Hotnews, ,,la acea probă scrisă, pentru a asigura echitatea, ar urma să se verifice competenţele, nu cunoştinţele, la toate disciplinele din trunchiul comun, respectiv Limbă Română şi Matematică, într-o proporţie de cel puţin 40%, adăugănd Geografie şi Istorie până la 60%, după care se vine cu Fizică, Chimie, Biologie într-o proporţie mai mică şi cu Economie sau o altă disciplină din socio-umane”. Cel mai probabil, ne putem aștepta la un examen-grilă, cu mai multe întrebări din cât mai multe discipline, ceea ce denotă superficialitate;
- două probe de evaluare a competențelor lingvistice, pentru două limbi de circulație internațională. Rezultatul acestei evaluări se va exprima prin nivelul de competență aliniat Cadrului european comun de referință pentru limbi (nivel introductiv, de elementar, avansat, de la A1 și până la C2);
- o probă de evaluare a competențelor digitale, care, la fel până acum, va rezulta într-un nivel de competență;
- o probă scrisă de evaluare la limbi și literatura maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
- probe scrise, facultative, care urmăresc evaluarea conținuturilor la disciplinele ,,de specialitate”. De exemplu, matematica-informatica va fi evaluată doar pentru acei elevi care au urmat profilul real, specializarea matematică-informatică.
Absolvenții de liceu care au urmat filologia vor putea fi evaluați și din limba și literatura română, în cadrul probei facultative, și din altă limbi de circulație internațională - ne aflăm, deci, în situația în care elevii filologi vor avea trei probe care evaluează conținuturi similare (limba și literatura română/limbi străine). În același timp, elevii de la profilul umanist, specializarea științelor sociale, vor fi singurii care vor susține examen scris la istorie, dacă vor alege istoria la ultima probă. Dacă astăzi, toți elevii de la profilul umanist dau Bacalaureatul din istorie la finalul ciclului liceal, după noua lege doar cei de la științe sociale o vor face, iar istoria nu va mai fi evaluată separat, ci la pachet cu alte științe socio-umane (filosofia, sociologia, economia etc.), fapt care ne determină să credem că aceste conținuturi, toate importante, vor fi depreciate de către elevi, dar și de profesorii acestora.
Promovarea acestei probe nu condiționează promovarea examenului de Bacalaureat, aspect prevăzut la articolul 76, alineatul 4 al proiectului de lege propus. Mai mult, la această probă, critică pentru evaluarea nivelului de însușire a conținuturilor predate în liceu, la specializarea aleasă, nu vor fi acordate note, ci doar certificate care atestă dobândirea acelor competențe.
Fiind facultativă, una dintre întrebările care se impun a fi lămurite de către actuala conducere a Ministerului Educației este: ce ne facem dacă nici un elev nu va dori să o susțină? Cum vom mai putea să ne facem o idee clară despre nivelul de pregătire al elevilor, în contextul în care evaluarea va fi uniformizată în jos, iar o bună parte din curriculum (cel care diferențiază o specializare de alta) va rămâne neevaluată?
Pentru a promova Bacalaureatul, un elev trebuie doar să obțină nota 6 la proba scrisă comună tuturor specializărilor, respectiv gradul ,,independent” la evaluarea competențelor digitale și de stăpânire a limbii străine. Observăm că ministerul Educației refuză să ridice miza probei de evaluare a competențelor digitale, fapt care ar fi putut să se întâmple printr-o creștere a gradului de dificultate a conținuturilor ca urmare a digitalizării educației în pandemie sau o creștere a gradului obligatoriu pentru promovarea examenului de Bacalaureat, în condițiile în care ne aflăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul economie și societate digitală, potrivit clasamentului Digital Economy and Society Index 2022.
Dincolo de a fi un pașaport pentru învățământul superior, așa cum ministrul Educației l-a numit, examenul de Bacalaureat reprezintă o garanție a absolvirii ciclului liceal în anumite condiții, cu seriozitate din partea beneficiarului educației. Așa cum ea încă este portretizată în ochii angajatorilor, deținerea diplomei de Bacalaureat poate face diferența între un angajat și un șomer. Având pretenția de a adapta examenul de Bacalaureat la cerințele actualei piețe a muncii, ministerul Educației nu face decât să mențină status quo-ul în privința evaluării superficiale a unor competențe precum cele digitale sau cele de comunicare într-o limbă străină.
Pentru majoritatea elevilor de clasa a XII-a, probele de competențe (orale) nu presupun un efort intelectual major, fiind considerate ,,de umplutură”, percepție care va exista și după adoptarea acestei legi. Rezultatele obținute la probele de competențe nu cântăresc deloc în rezultatul final al examenului de Bacalaureat, nu sunt reflectate în media candidatului. Dacă vrem să ne dăm seama de inutilitatea acestor probe trebuie doar să ne punem o întrebare simplă: câte universități din România consideră rezultatul la probele de competențele digitale/de limbă străină relevant pentru admitere?
Pentru cei care nu își fac orele, pentru cei care trec prin liceu ca „gâsca prin apă”, acest Bacalaureat lax, în care disciplinele evaluate sunt multe, iar conținuturile - superficiale, în care proba aferentă specializării este facultativă este un nesperat cadou.
Așa cum este prezentat în propunerea de lege privind învățământul preuniversitar, noul Bacalaureat creează premisele pentru o învățare superficială și o uniformizare în jos, o condamnare a absolvenților de liceu la precariat educațional.
