„Luând în calcul evoluţiile legislative, vom discuta cu specialiştii în zona integrităţii în drept constituţional şi drept administrativ pentru pentru a găsi o soluţie care să garanteze integritatea în viitor adaptată la cadrul legislativ naţional şi, în acelaşi timp, să vedem cum afectează deciziile din justiţie cadrul legal actual”, a spus Ligia Deca în prima conferință avută ieri, în calitate de ministru al Educației. Aceasta a promis și că se ține de termenul impus: până la finalul lunii va exista un proiect pe masa Guvernului.
În proiectul Coaliției Universităților Curate la care actuala ministră a contribuit se viza testarea unei metodologii privind evaluarea integrității instituțiilor de învățământ superior. Pornind de la acest demers, organizațiile au militat pentru implementarea unor propuneri care vizează creșterea gradului de transparență în universități, precum publicarea declarațiilor de avere ale personalului de conducere, a compoziției comisiilor decizionale de la nivelul facultăților, dar și CV-urile conducătorilor de doctorat, inclusiv înființarea unei Agenții pentru Integritate în Educație. Rapoartele realizate de Coaliția pentru Universități Curate (CUC) sunt încă disponibile aici.
Când integritatea e gestionată de repetenți la integritate
Un adevărat test de turnesol pentru fostul președinte al celei mai mari federații studențești din țară, acum ministru al Educației, va fi ameliorarea proiectelor de lege „Cîmpeanu” astfel încât acestea să susțină principii ferme precum corectitudinea academică, integritatea și transparența. Nu va fi ușor, având în vedere faptul că inclusiv la nivelul Guvernului, gestionând portofolii importante, se află persoane certate cu integritatea academică - începând cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, acuzat că a intervenit în justiție pentru a tergiversa un verdict privind plagiatul său în lucrarea de doctorat.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a lăsat la sediul de pe Berthelot o lege făcută mai degrabă pentru a asigura puteri sporite rectorilor aflați deja în funcții, dar și a grupurilor de interese din jurul acestora care se opun unei reforme ample în care principii precum integritatea și transparența să fie respectate, după cum urmează:
- Numărul mandatelor rectorilor nu va mai fi limitat prin lege;
- Dispar, de asemenea, incompatibilitățile între funcțiile de demnitate publică și cele de conducere a unei universități, care apăreau în viziunea inițială a Legii educației nr. 1/2011;
- Erorile de citare nu constituie abateri de la etica profesională, ceea ce va constitui un alibi perfect pentru plagiatori;
- Apare prescrierea plagiatorilor.
Nu apar noi prevederi nici în privința transparenței în universități, însăși cuvântul „transparență” apărând doar de patru ori în cele 126 de pagini ale legii. Este important să precizăm că, deși din poziția de consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare Ligia Deca a făcut o figură mai degrabă discretă în raport cu prevederile acestor legi, contestate abitir de către societatea civilă unde chiar Ligia Deca își are rădăcinile profesionale, în prima sa declarație publică, citată de Edupedu.ro, în calitate de ministru desemnat și-a afirmat atașamentul față de integritate academică, subliniind faptul că este adepta unei „paradigme radicale” de toleranță zero la plagiat.
Nu doar lupii politici par a avea un interes pentru a bloca includerea unor prevederi reformiste în noua lege privind învățământul superior - inclusiv rectorii au o miză pentru ca autonomia universitară garantată prin Constituție să fie interpretată după bunul lor plac, inclusiv prin cimentarea prevederii care le-ar putea asigura mandate nelimitate la conducerea universităților. Atât Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cât și Universitatea din București au ieșit cu poziții ferme pentru a sublinia caracterul antidemocratic al prevederii, însă Consiliul Național al Rectorilor este un organism voluminos, condus în continuare de Sorin Cîmpeanu, un rector obișnuit cu mandatele multe și puterile cumulate.
2024 va fi un an cu multe mize electorale, inclusiv în universități, unde au loc alegeri pentru funcțiile de conducere, inclusiv pentru cea de rector. Prin amplitudinea sa, dar și numărul de beneficiari vizați, reforma educației are potențialul să devină una dintre marile teme cu potențial electoral în perspectiva acestui an complex.
Modul în care actualul ministru al Educației va alege să se poziționeze în privința reformei învățământului superior va fi decisiv pentru ambele medii (cel politic și academic), iar posteritatea va putea aprecia dacă, într-adevăr, un fost activist pentru drepturile studențești poate învinge în lupta cu mai-marii universităților. Rectoriada are potențialul să devină un serial cel puțin la fel de urmărit ca Games of Trones.
