Întâlnire cu senZ între adolescenți și Miriam Răducanu

Astăzi, între 16:00 și 20:00, la Rezidența9 (strada Ion Luca Caragiale, nr. 32), se vor auzi melodiile pe care a dansat Miriam în spectacolele ei iar performerele Alexandra Mihaela Dancs, Paula Dunker și Valentina de Piante vor invita vizitatorii la dans. 

E vineri, 11 octombrie, puțin trecut de ora 17. La Rezidența9, hotspot dedicat creatorilor de cultură contemporană, te întâmpină câteva ghiozdane în dreapta ușii de la intrare. E semn că elevii de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” și-au început turul ghidat al expoziției - arhivă cu senZ dedicată coregrafei, dansatoarei și profesoarei de dans Miriam Răducanu.

Ce este senZ-ul? „Într-un articol, Gigi Căciuleanu a scris despre senZ așa cum îl spune doamna Miriam Răducanu, dar care are legătură și cu senzualitatea, și cu sensibilul. Este un sZ. Și noi l-am preluat pentru că, într-adevăr, dacă urmărești activitatea și modul în care a lucrat Miriam Răducanu, cred că o linie obsesională în activitatea ei artistică este de a căuta senZ-urile și de a reda alte senZ-uri, care sunt trecute prin filtrul propriu de artist”, a povestit într-un interviu Vava Ștefănescu, managerul Centrului Național al Dansului București (CNDB).

Le povestește despre senZ tinerilor vizitatori și Corina Cimpoieru, curatoarea expoziției și coordonatoare a Arhivelor de Dans și Performance de la CNDB. Elevii de azi pot astfel să aibă acces la magia celei care a fost mentor și profesoară pentru generații întregi de dansatori români. 

„Ca profesor, ești obligat să dai tuturor, la potențialul fiecăruia”

„Doamna Papa”, cum era știută Miriam Răducanu, a predat 40 de ani la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”. Gigi Căciuleanu și mulți alți dansatori români i-au fost elevi.

„Eu cred că am și un dar special. Văd potențialul, îl simt. Nu m-am prea înșelat. Dacă într-o clasă te porți egal tot timpul, îl omori pe ăla talentat. Tu, ca profesor, ești obligat să dai tuturor, la potențialul fiecăruia, la maximum. Asta a fost teoria mea, toată viața”, a povestit Miriam Răducanu într-un interviu pentru Ziarul Metropolis.

Spunea și că n-a găsit o definiție a artei, fiindcă „e prea intim, prea complex… câți artiști, atâtea modalități. Nu poți să dai lecții. Cum picta Picasso, față de Rafael sau de Leonardo da Vinci?… Cum credea el.”

Dialoghează cu generațiile de azi prin toată munca ei, cuprinsă subiectiv în expoziția de la Rezidența9. Aici este prezentat parcursul artistic al coregrafei pe o perioadă de jumătate de secol și aduce pentru prima dată împreună documente fotografice și videografice, care au fost recuperate atât din arhive publice din România (Arhivele TVR și ANF, Arhivele Teatrului Țăndărică, Teatrului Bulandra, Teatrului Evreiesc de Stat, Teatrului Mic), cât și din arhive private ale celor care au colaborat cu Miriam Răducanu din anii ’60 până astăzi, precum Gigi Căciuleanu, Raluca Ianegic, Liana Tugearu și Ioan Tugearu, precum și din arhiva personală a coregrafei.

Cocuri de balerină, sacouri și tocuri, pamblici în păr și posturi elegante

De la Liceul de Coregrafie au venit 10 elevi de clasa a VII-a și trei elevi de clasa a XI-a, însoțiți de Raluca Mălăeru, profesoară de dans clasic. Cocurile de balerină, sacourile și tocurile, pamblicile din păr și posturile corporale drepte și elegante sunt semnele distinctive ale grupului.

Din holul luminat al Rezidenței, grupul de elevi se îndreaptă către prima cameră a expoziției. Aici, rame de culoarea lemnului, albe și negre adăpostesc pagini de ziar și afișe despre dans și dansatori, coregrafie, gale de dans sau recitaluri. Elevii ascultă atent explicațiile curatoarei și din când în când se rup de grup pentru fotografii cu expunerea dată la minim.

În cea de-a doua cameră, toți se opresc să filmeze dansurile lui Miriam, proiectate acum în spațiul de la Rezidența9. „Toate aceste materiale au fost făcute acum 60 de ani”, le explică Corina Cimpoieru. Cu mult înainte ca ei să se nască, elevii au 14 și 17 ani.

Jazz în căști și mișcări de dans

În camera următoare trei spoturi luminează istoria unei vieți trăite pentru dans. Unii elevi se duc la Panoul care ascunde Programul Teatrului Țăndărică din 1971, în Spectacol Nocturn, iar alții își pun căștile să asculte muzica pe care dansa Miriam Răducanu.

„Sună foarte bine”, spune o elevă cu părul prins în coc și face, apoi, câteva mișcări de dans. „E jazz”, spune o alta. 

Un ultim dans

„V-aș invita să o mai descoperiți pe Miriam și în alte dansuri”, spune curatoarea și ne invită în camera de vizavi.

Aici, o cortină roșie e trasă pe peretele nordic, iar ceilalți sunt plini cu afișe de spectacole și fotografii ale artistei omagiate.

Mergem mai departe pentru că această expoziție continuă cu un ultim dans pe care Miriam l-a făcut la 95 de ani.

În următoarea cameră, la finalul turului, Corina Cimpoieru dă cartoline cu fotografii din dansurile lui Miriam fiecărui elev în parte. „Sper să vă inspire”, le spune.

„Artiști compleți, nu doar să știe să dea din mâini și din picioare”

Profesoara de dans clasic de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” spune că în școlile de coregrafie există destul de puține informații legate de istoria dansului românesc sau  de istoria coregrafilor români.

„Și mie, ca elevă și cadru didactic, mi-au lipsit aceste informații, la un moment dat, nu am avut foarte multe resurse din care să aflu detalii. Și consider că a fost o oportunitate de neratat pentru copii să afle mai din timp decât am aflat noi, generațiile noastre, despre aportul unor coregrafi români”, spune Raluca Mălăeru.

Pentru elevi, experiența a fost „ceva nou”, iar profesoara crede că i-a ajutat să pătrundă într-un alt univers „mai ales pentru că nu e un simplu muzeu”. „Au putut cumva asculta, vedea, auzi genul de muzică pe care l-a folosit coregrafa”, explică profesoara Mălăeru.

„Consider că e extrem de important să își îmbogățească cultura, nu doar să fie niște simpli dansatori, ci să interacționeze și cu zona de istorie și cu zona de artă și să fie niște artiști compleți. Nu doar să știe să dea din mâini și din picioare.”

De aceeași părere este și Corina Cimpoieru: „De 20 de ani lucrez cu arhivele și asta e love story-ul vieții mele. Odată ce ești virusat, este foarte greu să mai ieși din asta.” Întâlnirea cu elevii este una „specială” pentru ea.

„Privindu-i acum mă gândeam că și ei pot fi mari dansatori la un moment dat și poate aceste întâlniri acum sunt formatoare pentru ei să vadă cum au început și cum au creat cei de dinaintea lor”, spune curatoarea.

Pentru ea, întreaga organizare a expoziției a fost „un demers cu totul copleșitor ca timp și ca resurse”.

„Acum a venit și timpul arhivelor expoziționale să intre în galerii și asta mă bucură enorm, pentru că la Centrul Național al Dansului documentele de dans, documentele de arhivă despre dans foarte greu stau în cutii. Nu e o muncă în care le descoperim și le închidem, ci încercăm pe cât posibil să le aducem în forme, practici de arhivare și practici performative către public”, explică Cimpoieru despre procesul prin care a reușit să aducă documente din mai multe arhive în „spațiul generos de la Rezidența9”.

„După o vară cu Miriam”

„Pentru mine expoziția poate veni așa și ca un titlu, «După o vară cu Miriam»”, pentru că am petrecut foarte timp mult cu ea. Este tocmai această cheie de descifrare la care știu că și dânsa a ținut foarte mult”, mai adaugă curatoarea.

Turul se termină într-un cerc închis în care elevii îi spun curatoarei ce le-a plăcut cel mai mult. Entuziasmați, elevii spun că, dacă ar avea posibilitatea, ar întreba-o pe Miriam de unde își lua inspirația.

Expoziția este deschisă în perioada 27 septembrie - 19 octombrie și este organizată de Centrul Național al Dansului București și Rezidența9. Pe parcursul perioadei expoziționale au avut loc o serie de tururi ghidate, proiecții de film, performance-uri și prezentări, iar pentru finisajul expoziției, pe 19 octombrie, începând cu ora 12:00, se va organiza masa rotundă „Miriam Răducanu. A distruge pentru a recrea” în spațiul expozițional (cu sprijinul UNITER/FNT). Invitații speciali sunt Gigi Căciuleanu, Mariana Mihuț, Raluca Ianegic, Vava Ștefănescu, iar discuțiile sunt moderate de Mihaela Michailov. Momentul va continua cu un performance susținut de Lari Giorgescu, care va prezenta fragmente din monodrama Poezia Visului, bazată pe versuri de Emil Botta.

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.