Manual de grevă. Cum au arătat ultimele două săptămâni de proteste ale profesorilor

Profesorii au cerut, Guvernul nu a dat, s-ar putea rezuma ultimele două săptămâni. Greva generală din educație a intrat în a treia săptămână și nu este clar nici cât va mai dura, nici ce se va întâmpla cu sfârșitul de an școlar.

Printre revendicările cadrelor didactice se numără în special cele legate de veniturile personalului din învățământ:

- majorarea salariilor, astfel încât cel al unui debutant să pornească de la salariul mediu net pe economie, adică 4.000 de lei;
- plata orelor suplimentare pentru ambele tipuri de personal, didactic și nedidactic;
- sporuri, indemnizații, naveta decontată la timp;
- creșterea anuală a investițiilor în învățământ - anul acesta, educația a primit doar 3,2% din PIB, contrar a ceea ce spune legea aflată în vigoare, 6%.

Ce a oferit până acum Guvernul:

- 1.000 de lei brut la salariu pentru profesori și 400 de lei pentru personalul nedidactic, începând din luna iunie;
- promisiunea unor majorări etapizate pe trei ani, măsură ce urmează să fie introdusă în legea salarizării de anul viitor.

După aceste majorări, salariul de bază brut al unui debutant este 5.098 de lei. Cu tot cu sporul de solicitare neuropsihică, aplicat tuturor profesorilor, și cel de dirigenție ajunge la 3.430 de lei net. Un cadru didactic cu gradația 5, adică cu peste 25 de ani experiență, poate ajunge la peste 7.500 de lei.

Școala 9 prezintă firul evenimentelor legate de greva generală din învățământ, din ultimele două săptămâni:

• 17 mai - 21 mai: Negocieri sindicate - Guvern și o grevă de avertisment

Mișcarea de protest a început cu o grevă de avertisment în 17 mai, când, timp de două ore, cadrele didactice nu și-au ținut orele. Marile sindicate din educație au spus că greva nu ar trebui să fie o surpriză, a mai fost precedată de alte semnale de alarmă din 2021 și până acum. Semnale ignorate de autorități, au acuzat dascălii, care și-au exprimat neîncrederea în modul în care autoritățile se vor ține de promisiuni.

La acel moment, erau în jur de 150.000 de profesori care s-au alăturat grevei, adică peste 60% din întregul personal, la care s-au adăugat și 50.000-60.000 de persoane din cadrul personalului auxiliar. 

Au urmat mai multe zile de discuții între sindicaliști și miniștri, prima în ziua grevei de avertisment, care n-au ajuns însă la o concluzie. Sindicatele s-au întâlnit apoi cu premierul Nicolae Ciucă în 21 mai, într-o altă încercare a Guvernului de a opri greva generală. Guvernul le-a propus stimulente financiare pentru profesorii debutanți și cadrele didactice titulare din școlile aflate în zone defavorizate și le-au oferit promisiunea că salariile lor vor fi mărite prin noua lege a salarizării. Profesorii nu au fost de acord.

La acea întâlnire, premierul le-a spus sindicaliștilor că și-au ales un moment nepotrivit pentru a face grevă, având în vedere, pe de-o parte, că aceasta are loc aproape de perioada examenelor finale și, pe de altă parte, că se pregătește schimbarea guvernului, consultări care au fost puse pe pauză de guvernanți pentru a rezolva criza din educație.

• 22 mai: Prima zi de grevă

Peste 60% dintre profesori au intrat în grevă generală. În unitățile de învățământ în care cadrele didactice s-au alăturat protestului nu s-au ținut ore, iar elevii nu au fost la școală. Au fost însă și școli în care cursurile s-au desfășurat normal.

Premierul Nicolae Ciucă a spus că majorările salariale pe care le cer sindicatele ar adânci deficitul bugetar și „sunt absolut foarte, foarte greu de îndeplinit în momentul de față”.

• 24 mai: Oferta Guvernului, două prime pentru profesori

La o nouă rundă de negocieri, Executivul le-a propus profesorilor două prime: una de 1.000 de lei în iunie, una de 1.500 de lei în octombrie. Sindicatele nu au fost de acord.

Într-o conferință de presă de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a avut primul mesaj către profesori în contextul grevei generale. El a spus că solicitările dascălilor sunt legitime și Guvernul va face tot posibilul să le îndeplinească, dar aceștia trebuie „să se întâlnească undeva la mijloc” pentru că cererile nu pot fi îndeplinite imediat.

• 25 mai: Primul protest în stradă

În a patra zi de grevă, mii de profesori s-au adunat în fața Guvernului și au pornit într-un marș până la Parlament. Alături de cadrele didactice au fost și elevii.

Au avut loc noi negocieri între sindicate și Executiv, în care sindicaliștii au cerut majorare salarială de 25% până la intrarea în vigoare a Legii salarizării și emiterea unei OUG prin care să se garanteze prin aceasta că salariul profesorului debutant este egal cu cel puțin salariul mediu net pe economie, de 4.000 de lei.

Guvernul a răspuns cu aceeași ofertă de cu o zi înainte.

• 29 mai: Aceeași ofertă sub altă formă

O nouă ofertă a Guvernului, de această dată sub formă de vouchere valorice, de 2.000 de lei, pe care cadrele didactice să le primească în iunie și în octombrie. A fost o propunere asemănătoare celei din 24 mai. Sindicatele nu au fost de acord și au insistat, în discuțiile cu reprezentanții Executivului, salarii crescute până la sfârșitul anului, dar raportat la salariul minim de 3.000 de lei. Ei au mai cerut ca printr-o ordonanță de Guvern să le fie garantat că în legea salarizării care va intra în vigoare anul viitor, profesorul debutant să aibă baza salarială la nivelul salariului mediu pe economie, adică 4.000 de lei.

S-a adus prima dată în discuție posibilitatea amânării examenelor de Bacalaureat și Evaluarea Națională.

• 30 mai: Al doilea protest major al cadrelor didactice

Într-o altă rundă de negocieri, Guvernul a venit către profesori cu aceeași ofertă de cu o zi înainte, pe care sindicatele din învățământ au refuzat-o categoric. După eșecul discuțiilor cu premierul Nicolae Ciucă, sindicatele au mutat negocierile în curtea șefului statului.

În timpul acesta, câteva mii de profesori s-au strâns în Piața Victoriei din București în cea de-a doua manifestație de stradă și cea mai mare, de la declanșarea grevei. La fel ca la primul protest, au ieșit, în semn de susținere față de cadrele didactice, și elevi, iar mulțimea a mers în marș spre Palatul Cotroceni. Aici, sindicaliștii au discutat timp de o oră și jumătate cu președintele Klaus Iohannis, care le-a spus că ceea ce cer aceștia, adică o creștere imediată a salariilor, nu se poate îndeplini. Șeful statului le-a promis însă că va gira un acord politic prin care să le fie garantate solicitările prin legea salarizării.

Profesorii aflați dincolo de poarta Administrației Prezidențiale nu au acceptat și au scandat că nu vor ceda.

Ministerul Educației a prelungit înscrierea la Bacalaureat până pe 9 iunie.

• 1 iunie: OUG pentru creșterea salariilor și reproșurile lui Iohannis

Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care salariul personalului didactic a fost majorat, din această lună, cu 1.000 de lei brut, iar cel al personalului nedidactic cu 400 de lei.

Profesorii au fost nemulțumiți de măsura cu care a venit Executivul - și de faptul că instituția a aprobat-o înainte ca sindicatele să-și spună punctul de vedere. Cadrele didactice au acuzat că în normă lipsește chiar principala lor revendicare, și anume, garantarea că în noua grilă de salarizare venitul debutantului va pleca de la salariul mediu pe economie, adică 4.000 de lei.

Guvernul a spus că promisiunea se regăsește în nota de fundamentare a ordonanței. În replică sindicaliștii au atras atenția că aceasta nu are valoare legislativă, deci nu poate fi luată drept o garanție.

De la Chișinău, Klaus Iohannis le-a cerut profesorilor să înceteze greva, care „a durat un pic mult”, pentru că au primit deja tot ce au cerut. „Cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? Au primit tot ce s-a cerut, repet, tot ce au cerut, acuma în ce temei să mai continue greva?”, a declarat șeful statului, după summitul european din Republica Moldova.

• 2 iunie: Ministrul Educației, prima conferință de presă în trei luni

După ce sindicatele au spus public că nu vor suspenda greva pentru examenele de Bacalaureat și Evaluarea Națională, ministrul Educației Ligia Deca a făcut apel la cadrele didactice să se gândească la elevii din anii terminali și la faptul că se află într-o stare de incertitudine. În prima conferință de presă din ultimele trei luni, Deca a susținut că „nu există varianta să anulăm perioada de examene”, ci va fi cel mult amânată.

Întrebată de jurnaliști cum i-a susținut personal pe profesori în fața colegilor din Guvern care au aprobat o măsură cu care dascălii nu au fost de acord, ministra a spus că deși e de partea acestora, prioritatea instituției pe care o conduce este asigurarea dreptului la educație, „iar asta putem face numai împreună”.

• 4 iunie: „Nu ne mai trimiteți la clase!”

Greva profesorilor va continua până când Guvernul va introduce prin ordonanță majorarea salariului de debutant, astfel încât să pornească de la 4.000 de lei net, au transmis duminică sindicaliștii, într-un comunicat de presă. Ei s-au declarat nemulțumiți de promisiunile Guvernului și de modul în care acesta a decis să rezolve problemele financiare din educație: printr-o grilă de salarizare întinsă pe trei ani.

Profesorii l-au criticat, de asemenea, pe șeful statului pentru afirmațiile sale din 1 iunie.

„Nu ne mai certați, nu ne mai trimiteți la clase! Schimbați-vă discursul și asumați-vă că educația va fi, începând de astăzi, prioritate națională! Și nu numai pentru noi, angajații din sistem, ci și pentru cei peste 3.000.000 de elevi în spatele cărora vă ascundeți și pe care încercați, prin declarații, să-i întoarceți împotriva noastră!”, au mai transmis profesorii.

Școala 9 a venit cu materiale aprofundate despre realitatea din școală, împărțită și ea, asemenea societății, în pro și contra:

• Un profesor începător câștigă cât un casier. Unul cu peste 25 de ani vechime, cât un șofer

Școala 9 a făcut o comparație între cât câștigă un cadru didactic și ce venituri au alte categorii profesionale. Astfel, cei care vor să intre în sistem se pot aștepta la un salariu cât al unui casier la supermarket sau la mall.

• 18 ani de la ultima grevă generală în învățământ. În 1999, protestele aproape au blocat examenul de Bac, în 2005 au durat o lună

După Revoluție și până acum, angajații din învățământ au făcut trei greve importante, cea mai lungă în 2005.

• REPORTAJ. Într-un liceu din București doar 10 profesori din 130 sunt în grevă generală. „Mi se pare tardivă greva și este nedrept pentru elevi”

Prima zi de grevă în Liceul Teoretic „Marin Preda”, unde doar 10 din cei 130 de profesori au decis să intre în grevă generală. Școala 9 a vorbit cu o parte dintre aceștia și cu elevii care au venit la ore ca într-o zi normală. Cadrele didactice a spus că susțin întru totul demersul colegilor lor, dar au vrut să continue pregătirea cu elevii care au examene, mai ales că aceștia termină școala mai repede decât restul. 

• „Îmi doresc să existe în fiecare clasă coloană vertebrală și dragoste pentru copii. Nu victimizare pe internet”. O profesoară din București explică de ce nu a intrat în grevă

14 ani de la prima oră de predat, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză Alexandra Chirea de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, crede ea.

• Nevoile cadrelor didactice, dincolo de salarii. „Există profesori slabi pentru că nu au fost ajutați să fie buni”

Marcelina Popa, profesoară de matematică la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea, și Mihaela Murgoci, care își împarte zilnic orele de istorie între o școală din București și două din județul Giurgiu, au vorbit, pentru Școala 9, despre problemele de care s-au lovit în sistem și despre nevoile de la clasă. Ambele profesoare sunt în grevă. 

• Editorial. Puneți-vă ochelarii și priviți greva

Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș au explicat într-un editorial de ce greva este de fapt și în interesul elevilor. „Revendicările profesorilor sunt în favoarea interesului superior al elevilor pentru că au în vedere un corp profesoral care să nu mai fie demotivat. Nu poți fi motivat doar de un ideal al profesionalismului tău vocațional, când tu duci grija zilei de mâine, când nu îți poți permite satisfacerea unor nevoi, a unor bucurii, a unor hobby-uri”, au argumentat, printre altele, cei doi. 

• Editorial. Primii și ultimii mei patru ani ca profesoară în România

Experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan”. 

• Mai știți ce fac profesorii voștri? „Cumpăr cărţi pe caiet”. Cum arată viaţa celor care azi ne învață copiii

Cum trăiesc, cu adevărat, cei care astăzi îi educă pe copiii noștri? Când şi-au cumpărat ultima dată cărţi sau haine? Cât de mult îşi permit să investească în timpul liber? Concret, câţi bani câştigă lunar? I-am întrebat toate aceste lucruri pe profesorii care au scandat „Vrem o școală ca afară, dar o vrem la noi în țară”, în fața Guvernului. 

• Profesorii români în țări cu cele mai mari salarii din Europa, solidari cu greva: „Nu e normal ca un licean să aibă bani de buzunar mai mult decât salariul unui profesor”

Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație. 

• Trei cercetători de la Universitatea Oxford, despre cum pot fi motivați profesorii români: „Predarea trebuie să fie apreciată în primul rând de cei din Guvern”

Trei profesori şi cercetători de la Universitatea Oxford din Marea Britanie explică, pentru Şcoala 9, ce ar trebui să facă autorităţile române pentru a crește motivarea profesorilor din România.

• Cum ar convinge ministrul Educației Ligia Deca un absolvent de facultate sa devină profesor

La o conferință de presă organizată vineri, 2 iunie, în care a prezentat ordonanța adoptată de Guvern privind majorarea salariilor profesorilor, ofertă de altfel respinsă de sindicate, Școala 9 a întrebat-o pe Ligia Deca cum ar convinge un absolvent de facultate să intre în sistem.

• Editorial. Când funcționează o grevă și de ce trebuie să fie distructivă. Exemplul protestelor din educație în SUA și Marea Britanie

Greva profesorilor a adus în discuție din nou puterea individului din cadrul sindicatului și cum oamenii pot face gruparea să lucreze pentru ei. Radu Stochița care de ani de zile documentează relațiile sindicale de peste hotare, dar și din mijlocul Cartel ALFA a explicat într-un articol de opinie cum funcționează aceste structuri și când au succes în a obține ce revendică în proteste.