Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Pe 30 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală, iar cu această ocazie, Federaţia Internaţionalǎ a Comunitǎţilor Educative (FICE) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) au organizat un eveniment la Palatul Național al Copiilor. Aici, s-a cântat. „Nu vrem să fie violență/Noi vrem doar bucurii” sau „Mămăligă sau cozonac & Modestie sau Trufie” a răsunat în Sala Mare a Palatului. Școala 9 a fost la eveniment și a discutat cu unii elevi și părinți prezenți. Pot niște cântece să oprească înjurăturile sau bătăile din școli?