Alin Brînzan este student al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Este pasionat de film, literatură și muzică, iar în jurnalism a găsit oportunitatea de a vorbi despre subiectele lui preferate.
La Școala Gimnazială Sânpetru, cât copiii învață de acasă, profesorii amenajează un laborator de științe integrate. E adevărat că școala comunală e la numai 3 kilometri de Brașov. Au un robot de grădină pe care copiii îl vor programa să planteze legume, ochelari de realitate virtuală, software de realitate augmentată și imprimantă 3D. Au și panouri solare și un microbuz electric în plan. Pentru tot acest scenariu SF, capul răutăților este Mihaela Bucșa, o profesoară de fizică, pasionată de științe și care pare să fi lipsit de la lecția despre limite.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
Potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), părinții vor ca școala să-i facă pe copii respectuoși, disciplinați și studioși, iar creativitatea și independența sunt mai puțin importante pentru ei. Domnica Petrovai, psihoterapeut și psiholog clinician, ne explică de ce și vorbește, în interviul pentru Școala 9, despre așteptările de la elevi ale părinților și profesorilor și despre experiențele și emoțiile care complică relațiile dintre adulți și copii.