Studenții români care au un nivel mai ridicat de depresie trăiesc intens stresul cu mai multe zile înainte de examen, spre deosebire de colegii lor fără această tulburare sau cu un scor scăzut, care simt emoții mai puternice pe măsură ce se apropia testarea. Acestea sunt rezultatele unui studiu pe care l-a coordonat psihologa Ioana Podina în București, publicat recent de „International Journal of Stress Management” al Asociației Americane de Psihologie. Rezultatele, explică cercetătoarea, se pot extrapola și în rândul elevilor, pe care, din cauza vârstei, examenele îi copleșesc.
ALT-ȘCOALA. Atunci când înveți o limbă străină treci prin cele trei componente, scris-citit-vorbit. Așa ar trebui și cu limba română, cred Cristina și Răzvan Ropotan, doi antreprenori care lucrează la dezvoltarea unui program de vorbit în public pentru copii, numit GRAI. Au în plan să ajungă și în școli cu o programă de disciplină opțională. Ideea lor de business a ajuns în finala competiției Innovators for Children organizată de Impact Hub București, în parteneriat cu BRD Groupe Societe Generale.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.