Asta este întrebarea pe care o lansează Letiția Pârcălăbescu, lector de la Universitatea Heidelberg din Germania, specializată pe machine learning. Am analizat alături de ea rezolvările pe care ni le-au dat trei aplicații care se folosesc de inteligența artificială la probleme de matematică, informatică și limba română. Am aflat folosindu-le că dacă vrei ca boții să-ți rezolve tema, nu ai garantată o notă bună, dar abilitățile cu procesul nu sunt de lepădat. Totuși, e bine de știut că „mâna” AI e greu de detectat, chiar și prin aplicații specifice.
Victor Negrescu a fost jurnalist înainte să fie om politic. Scria despre politicile europene înainte ca România să fie stat membru. Astăzi este vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și este eurodeputatul cu cele mai multe proiecte pilot, majoritatea din domeniul educației și al digitalizării. Este și profesor invitat la Universitatea Saint-Louis din Bruxelles, parte a Universității din Louvain, una dintre cele mai prestigioase din Belgia. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta a povestit despre ce înseamnă de fapt digitalizarea educației și cum se vede de la Bruxelles situația din România după mai bine de un an de criză sanitară.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.