Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
„Mint, fac absențe numeroase, care apoi sunt motivate cu ajutorul părinților”. Așa vede un profesor lipsa de respect. Altul povestește cum a înțeles că în spatele unor probleme de comportament ale elevilor erau niște situații grele acasă. După ce i-am întrebat pe elevi cum văd respectul din partea profesorilor, ne-am îndreptat și către cadrele didactice. Ei l-au definit prin interesul față de materia predată, mulțumiri, implicare, să nu înjure sau să le vorbească cu „dumneavoastră” și să se îmbrace adecvat. La fel de important pentru profi este și respectul din partea părinților sau a directorului.
În Alexandria, municipiu al județului Teleorman, trăiesc puțin peste 45.000 de locuitori, potrivit recensământului din 2011. Adică mai puțin de jumătate din participanții pe o zi la festivaluri de muzică din România precum Untold, Neversea sau Saga. Orașul prinde viață doar câteva zile pe an, când are loc Festivalul de teatru pentru tineret Ideo Ideis și asta se întâmplă de 18 ani. La majoratul celui mai important eveniment al urbei, am vorbit cu organizatorii festivalului despre cum poate cultura să revitalizeze un loc și în cât timp.