Părinții au început să strângă bani pentru a le cumpăra cadouri profesorilor. Dacă unii se orientează către daruri simbolice, flori sau bomboane, există încă mulți părinți care adună sute de lei. Asta, deși Codul de etică pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar și Codul Penal interzic astfel de practici. Printre părinții care au fost constrânși să dea bani se numără și o mamă care lucrează ca polițistă și al cărei „defect profesional” a făcut-o să identifice în această colectă o faptă de corupție.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.
Peste 110 mii de elevi au susținut Evaluarea Națională în prima sesiune. Asta înseamnă că pot merge la liceu. Dar după ce criterii își aleg școala în care vor învăța pentru următorii patru ani cei care își permit și își doresc să meargă mai departe? Fiindcă știm și că 15% abandonează școala tocmai la acest prag. Am întrebat o sută de elevi cum iau această decizie importantă din viața lor și am aflat cât contează prestigiul și rezultatele de la Bac ale liceului, faima profesorilor, profilurile și activitățile extrașcolare.