Editorial. În fiecare an electoral, se reia aceeași lamentare: „tinerii nu vin la vot”. E o constatare aruncată superficial, fără să ne întrebăm cu adevărat de ce. De ce o generație crescută în democrație, conectată la lume și cu acces la informație, nu își exercită unul dintre cele mai fundamentale drepturi? Răspunsul nu e lipsa de interes, ci lipsa de context.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
Cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 18 ani: trei săptămâni, în buza examenelor naționale, în care profesorii au ieșit în stradă în număr mare, într-o solidaritate fără precedent. Din iulie, a intrat în vigoare noua lege a educației, după 7 ani de dezbatere a proiectului „România educată”, pe baza căruia a fost dezvoltată. Apoi, după publicarea rezultatelor la testările internaționale PISA, în care România nu a scăzut, dar nici nu a săltat vreun pic rezultatele, o nouă dezbatere generală despre ce facem cu învățământul a scuturat societatea românească. A fost un an plin și cu multe provocări, pe care colegii noștri fotoreporteri Dumitru Angelescu, Vlad Chirea și Eli Driu l-au surprins în fotografiile lor. Vă prezentăm o selecție de 15 imagini ale anului educațional 2023.