Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Cadrele didactice care sunt anchetate pentru luare de mită și fals pentru deturnarea de fonduri europene își mai pot păstra funcțiile de conducere într-o universitate? Cazul mai multor profesori de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara ridică din nou problema eticii universitare și cum poate fi combătută corupția din facultăți. Ce spun datele din anchetă?
Asta este întrebarea pe care o lansează Letiția Pârcălăbescu, lector de la Universitatea Heidelberg din Germania, specializată pe machine learning. Am analizat alături de ea rezolvările pe care ni le-au dat trei aplicații care se folosesc de inteligența artificială la probleme de matematică, informatică și limba română. Am aflat folosindu-le că dacă vrei ca boții să-ți rezolve tema, nu ai garantată o notă bună, dar abilitățile cu procesul nu sunt de lepădat. Totuși, e bine de știut că „mâna” AI e greu de detectat, chiar și prin aplicații specifice.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
