Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Vlad Enășescu, clasa a XII-a în Iași, a mers prin câteva licee și le-a povestit colegilor de generație de ce sunt importante alegerile europarlamentare din 2019.
Mai multe școli din Statele Unite au achiziționat, între altele, butoane de panică wireless, ecusoane de panică pentru profesori și scanere de detectare a armelor, ca să reacționeze prompt în cazul unui atac armat. Dar alarmele false și absența notificărilor în situații urgente au arătat că acestea nu au întotdeauna impactul sperat. Anul trecut, școlile din SUA au cheltuit aproximativ 3,1 miliarde de dolari pentru produse și servicii de securitate, comparativ cu 2,7 milioane, în 2017.