
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Cât mai citesc studenții care ar trebui să citească cel mai mult? Am vorbit cu decani, profesori și cercetători de la șapte facultăți de Litere din țară: București, Iași, Timișoara, Suceava, Craiova, Târgoviște și Brașov.
Profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș au chemat la horă deciziile pe care le consideră cele mai bune pentru anul 2022. Printre ele: noua structură a anului școlar și evaluarea digitalizată la examenele naționale, pilotată anul acesta în două județe, Călărași și Dâmbovița . Nu ar primi însă o invitație proiectele legilor educației.