
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Din 2027, examenul de bacalaureat în România ar trebui să aibă o cu totul altă față, cu o probă comună pentru toți elevii din mai multe materii din trunchiul comun și alte patru probe: la două limbi de circulație internațională, una digitală și ultima facultativă, la o materie aleasă de candidat. Modificările au stârnit deja reacții aprinse în rândul profesorilor de la diferite discipline. Școala 9 vă prezintă, spre comparație, structura examenelor de bacalaureat în alte cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Finlanda.
Școala 9 aduce un tribut profesorilor pe care i-am pierdut din cauza pandemiei de COVID. În ediția de astăzi, aflați povestea profesorilor: Liliana Chira de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Botoșani; Adrian Ioan Șcuriu, de la Școala gimnazială „George Călinescu” Iași; Renato Tronciu, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava; Marius Cosoi, profesor de sport la Colegiul Național din Iași și George Mazilescu, de la Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș.
„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.