
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

În ultimul an, pe fondul pandemiei, criticile îndreptate asupra profesorilor s-au înmulțit: fie că au venit din partea elevilor, părinților sau din partea colegilor de cancelarie. Afirmația profesoarei Cristina Tunegaru că 40% dintre profesori ar fi analfabeți funcțional i-a încurajat pe unii dintre membrii societății civile să reitereze și ei nemulțumirile lor. Am vorbit cu Cornelia Popa - Stavri, secretar general al celei mai mari federații de sindicate din învățământ, pentru a înțelege mai bine prin ce trec profesorii, cum se poziționează față de aceste critici și cât de eficientă este de fapt evaluarea cadrelor didactice astăzi.
Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.
Cum e să fii elev de liceu și să lucrezi la unele dintre cele mai interesante experimente științifice care se fac în România? Asta s-a întâmplat în perioada 22 august - 5 septembrie la Măgurele. Partenerii proiectului ReCoNnect, institute de cercetare din Măgurele, precum și șase facultăți ale Universității din București, au găzduit 71 de elevi de liceu din toată țara și din Republica Moldova, care au petrecut două săptămâni alături de cercetători și au făcut cercetare pe teme dintre cele mai diverse. Unii au urmărit asteroizi pe cer, alții au studiat peptidele antimicrobiene sau au cartat rădăcinile de copaci folosind o dronă.