
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
De ce în 2024 există în continuare în România școli cu toalete în curte? La începutul noului an școlar am pornit să vedem situația din țară. Prima oprire: 10 școli din Vaslui, județ care are și cele mai multe proiecte în lucru pentru a ridica standardele toaletelor - 43. Am găsit comunități cu elevi tot mai puțini și pentru care primarii se întreabă dacă mai e cazul să se lanseze în investiții sau ce artificii să găsească: „Ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU.” Și de asemenea, peste tot discrepanțe de tipul - table inteligente în școală, latrină în curte.
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.