
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Modificarea rutinei zilnice, izolarea și temerile privind veniturile și sănătatea familiei au fost cele care le-au dat copiilor și adolescenților stări de anxietate și depresie. Pe 20 noiembrie se sărbătorește Ziua Internațională a Drepturilor Copiilor. Printre aceste drepturi se numără accesul la serviciile de sănătate mintală și la un spațiu familial și școlar în care să se simtă în siguranță. Școala 9 a vorbit cu adolescenți din România și cu un specialist în sănătate al UNICEF despre cum a afectat pandemia sănătatea psiho-emoțională a celor sub 18 ani.
Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.
200 de elevi din România și din Republica Moldova au învățat să se pună în papucii celorlalți, într-un proiect al ONG-ului Terre des hommes. Jocurile au fost principala metodă folosită pentru prevenirea oricărei forme de violență. „Au rămas în spate sau au ajuns în față bazat pe lucruri pe care nu au cum să le controleze: dacă există sau nu bani în casă, faptul că ești băiat sau fată, dacă ai mulți frați sau nu”, a explicat coordonatoarea proiectului.