18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Pe cine vor vota cei 5 din 10 elevi români de clasa a VIII-a care nu înțeleg în profunzime principiile democratice și instituțiile statului? Vor detecta ei promisiunile false și discursul antidemocratic? Ce fel de politicieni și funcționari publici vor deveni ei?
Cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 18 ani: trei săptămâni, în buza examenelor naționale, în care profesorii au ieșit în stradă în număr mare, într-o solidaritate fără precedent. Din iulie, a intrat în vigoare noua lege a educației, după 7 ani de dezbatere a proiectului „România educată”, pe baza căruia a fost dezvoltată. Apoi, după publicarea rezultatelor la testările internaționale PISA, în care România nu a scăzut, dar nici nu a săltat vreun pic rezultatele, o nouă dezbatere generală despre ce facem cu învățământul a scuturat societatea românească. A fost un an plin și cu multe provocări, pe care colegii noștri fotoreporteri Dumitru Angelescu, Vlad Chirea și Eli Driu l-au surprins în fotografiile lor. Vă prezentăm o selecție de 15 imagini ale anului educațional 2023.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.