18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.
Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.
D.P. Așa obișnuia să semneze articolele pe care le publica în ceea ce era, în anii ‘80, revista școlii. Revistă e impropriu spus, dar nici avizier nu poate fi numit acel panou din PAL prins de peretele de la parterul liceului, care își schimba înfățișarea săptămânal și pentru care scria el și elevii deopotrivă. Hai să-i spunem revistă-hibrid, fiindcă avea conținutul unei reviste, dar aspectul unui avizier.
Oksana și Marian Ferțadi, profesori la Liceul Ucrainean „Taras Șevcenko” din Sighet, povestesc, printre lacrimi cum fratele nu vrea să-și lase orașul și e pregătit să lupte. Ambii sunt ucraineni, ea e chiar din Ivano-Frankivsk, el etnic din Maramureș. Deși predau informatică și matematică, de o săptămână fac cu elevii la școală doar istorie. „Le-am vorbit despre formarea statului ucrainean, despre NATO și UE. Nu știu aceste lucruri, iar dacă nu le spunem noi, vor veni alții să le spună cum stă treaba.”
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.