
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Între două și șapte ore petrec românii online, după cum arată diferite cercetări din ultimii ani. Dezbaterile care se aprind în mediul online adesea distrug prietenii și îndepărtează familii. Proiectul (De)Conectat al Art Revolution explorează „modul în care fake news, ideile intolerante și radicale, amplificate de social media ne polarizează atât în spațiul online, dar mai ales în viața reală.” Premiera spectacolului are loc pe 1 și 3 noiembrie, de la ora 19.00, la Teatrul Masca.
Din totalul de 2.9 milioane de elevi câți sunt în România, 2,1 milioane participă la orele de religie, potrivit unor statistici puse la dispoziția Școala 9 de Ministerul Educației. Pentru aceștia părinții au trebuit să depună o cerere că vor să frecventeze această oră.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.