
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Pentru prima oară copiii dintr-un sat de romi cu 1.000 de locuitori au început școala gimnazială fără să treacă, preț de 7 kilometri dus-întors, peste un deal, printr-o pădure, peste un râu.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
REZOLVAT. Baletul nu e doar pentru fete, mașinile nu sunt doar pentru băieți, iar educația despre echitate nu transformă copiii în altceva, ci doar le dă voie să fie cine sunt - asta le-a tot repetat cercetătoarea Irina Ilisei în 2022, când a lansat, alături de mai multe autoare, ghidul egalității de gen, celor - puțini, e drept - care s-au opus manualului. Între timp, profesori din țară le trimit mesaje de mulțumire și le vorbesc despre câtă nevoie aveau de îndrumare pentru a nu mai perpetua printre elevii lor prejudecățile cu care au crescut.