Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.
Pentru cei norocoși care nu au de dat Bacul în a doua sesiune, e încă vacanță, deci relaxare, timp petrecut cu prietenii pe malul mării, în Costinești sau Vama Veche. Nu departe de ei sunt trei adolescente britanice care decid să sărbătorească în Grecia finalizarea examenelor de liceu. Le așteaptă o vară a petrecerilor, alcoolului și experiențelor sexuale. Ce ar putea merge rău? (Dacă vei continua să citești, SPOILER ALERT!)
Cum s-au modificat în timp subiectele la limba și literatura română din 2000 și până acum. Ne-am uitat la temele eseului de la subiectul al treilea și am rugat trei profesori de limba și literatura română din rețeaua Merito să explice ce s-ar putea face mai bine.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
