
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

Avem astăzi la doi pași de noi un alt război, după 80 de ani de pace în Europa, timp în care abia am avut vreme să digerăm tot răul și tot întunericul venit din discriminare, xenofobie și antisemitism. Am citit jurnalele unor tinere evreice, victime ale unuia dintre cele mai cumplite episoade din istoria recentă - Holocaustul. Lecturi terifiante, dar necesare. A studia fenomenul Holocaustului înseamnă a explora poveștile mânate de curaj, speranță, reziliență pentru ca rasismul să devină un arhaism.
Rușii întorși din războiul împotriva Ucrainei au început, în ultimele luni, să țină cursuri în școli, scrie publicația independentă Verstka. Laitmotivele propagandei ruse din cadrul acestor „lecții de curaj”, cum le-au numit ei, sunt că „ucrainenii sunt fasciști” și „luptă pentru dolari, nu pentru adevăr, ca rușii”. Foștii militari le arată elevilor filmări de pe front și chiar îi încurajează să probeze uniforma militară și să încerce echipamentul. Separat de această inițiativă a armatei, guvernul rus a dezvoltat un proiect numit „Eroul tău”, prin care soldații sunt transformați în mentori pentru elevi și studenți.
Pot profesorii să se abată de la ceea ce spune programa școlară că pot preda doar pentru că „elevii ei sunt fericiți atunci când îi învață lucruri noi”? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș deschid această dezbatere și vin cu șapte argumente care susțin că este importantă urmarea programei pentru a asigura coerență și unitate în învățare.