
Decupează, deconstruiește, construiește, reconstruiește, lipește, scanează și vrea să devină meșteră Taebo(bo).

Au trecut mai bine de două decenii de când Mioara Moraru s-a mutat în Italia cu soțul și cei doi copii. Din dorința de-a construi o comunitate de români, în 2010, a înființat Asociația Propatria. Le-a oferit, astfel, compatrioților posibilitatea să se cunoască și, în același timp, a promovat cultura noastră printre italieni. La fel de important i s-a părut să le dea ocazia copiilor din diaspora să învețe limba română, utilă mai ales dacă familia se întoarce în țară. Anul acesta, a organizat o tabără, „Atelierul de vorbărit”, la care au participat cam 90 de copii. În 2020, când a început pandemia, peste 8 mii de minori s-au întors cu părinții din străinătate, să facă școală în România.
În fiecare an, după probele la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se răspândesc în mass-media și pe rețelele de socializare „perlele” elevilor de pe foile de examen. Școala 9 a întrebat un psiholog, un specialist în educație, două profesoare de română și un profesor de sociologie ce se ascunde în spatele acestor greșeli gramaticale și de conținut ale absolvenților și ce spune despre societatea noastră faptul că arătăm cu degetul erorile unor copii.
OP-ED. Chiar nu e vremea de război și în educație. E destul în jurul nostru. Ar putea fi însă vremea pentru construcție. Pentru ceva ce de peste 10 ani ne e frică să facem.