Irina Maria Mitrofan este de un an învățătoare în Mărgineni, Neamț, într-o școală care adună copii din patru sate. Tânăra de 35 de ani și-a lăsat cariera de consilier la prefectura Neamț ca să intre în programul Teach for Romania. Voia să facă parte „din schimbarea lumii”. Și ea a învățat când era mică într-o clasă simultană de la țară și știe câtă lumină poate aduce un profesor într-o comunitate. Astăzi îi implică pe cei 17 „exploratori” ai ei în stabilirea regulilor, în decorarea pereților, le inspiră dragul de lectură și îi învață să nu le fie frică să spună „nu știu”. De la „nu știu” se construiește. Irina Maria Mitrofan povestește într-un articol pentru Școala 9 ce metode folosește la clasă și cum a fost drumul ei de până acum.
Profesor și lingvist, Corina Popa este fondatoarea primei Școli de Gramatică din țară. Cursurile create pentru elevii de gimnaziu și liceu au o programă proprie, utilizează metode noi și interactive și sunt susținute de profesioniști. A deprins idei de bune practici în Spania, unde a avut o bursă pentru doctorat și apoi posibilitatea să fie asistent universitar. „Dacă, în învățământul românesc, olimpicul este elevul de succes, în sistemul spaniol, competițiile nu reprezintă o prioritate. Media este factorul decizional pentru nivelul educației. Elevul apreciat este cel care se exprimă liber, gândește critic și este creativ”, explică Corina.
Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.