În fața unei secții de poliție dintr-un oraș mic. 2024. Amalia, în vârstă de 18 ani, se uită confuză la mama ei, dar nu primește niciun răspuns. Minute de tăcere curg între cele două, mamă și fiică, până când Amalia întreabă: „Ce căutăm aici? Stai, tu vorbeai serios?”. Mama ei o privește pentru prima dată de când au plecat de acasă și îi răspunde, clar și răspicat: „Da. Îți luăm ordin de restricție împotriva lui Radu.”
Oksana și Marian Ferțadi, profesori la Liceul Ucrainean „Taras Șevcenko” din Sighet, povestesc, printre lacrimi cum fratele nu vrea să-și lase orașul și e pregătit să lupte. Ambii sunt ucraineni, ea e chiar din Ivano-Frankivsk, el etnic din Maramureș. Deși predau informatică și matematică, de o săptămână fac cu elevii la școală doar istorie. „Le-am vorbit despre formarea statului ucrainean, despre NATO și UE. Nu știu aceste lucruri, iar dacă nu le spunem noi, vor veni alții să le spună cum stă treaba.”
Anul școlar viitor este structurat pe cinci module de învățare și cinci vacanțe. România era printre țările cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa – 165 și cu o vacanță de vară generoasă, timp în care elevii uitau mult din materie. Din toamnă, elevii vor merge cu zece zile în plus la școală. Andreea Eșanu, expertă în educație și directoarea executivă a Coaliției pentru Educație, explică părțile bune ale noii structuri și atrage atenția cu privire la provocări: profesorii vor trebui să refacă planificările și să își regândească modul de evaluare.